De astazi si pana luni, 22 octombrie (data postei), puteti trimite talonul de participare la concurs pe adresa OP1 CP10, Bucuresti, si participa la tragerea la sorti pentru o discutie fata in fata cu Dan Puric. Talonul poate fi gasit in editia de vineri, 19 octombrie, a ghidului TV.

Intr-o cabina a Teatrului National, de la biroul conservat de zeci de ani si intrerupt, din cand in cand, de un radio „de colectie”, actorul Dan Puric ne-a vorbit despre televiziune, teatrul viitorului si cateva dezamagiri personale

EVZ TV: In ultimul timp ati fost mai mult plecat din tara. Unde si cu ce spectacole? Dan Puric:  Am fost plecat in turneu cu spectacolul „Vis”, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe si cu sprijinul Institutului Cultural Roman. Un turneu neobisnuit, in zone unde nu exista institute culturale romanesti: Estonia, Finlanda, Rusia. A fost un fel de pionierat cultural roman acolo.

In Estonia am jucat la Tallinn, intr-un teatru superb din centrul vechi al orasului, in Finlanda la Helsinki, la Centrul International de Cultura, si apoi la Tampere, un oras cu o vocatie culturala extraordinara.

In Rusia am jucat la Sankt Petersburg, la Centrul Cultural Iudaic. Dupa care m-am intors in tara si, dupa doua zile, am plecat la Milano cu spectacolul „Toujours L’Amour”, prin intermediul ICR. Iar dupa ce m-am intors de la Milano, am fost la Arad cu „Don Quijote”.

In Italia ati ajuns intr-un moment delicat pentru romani, primarul Romei a facut referire la ei ca fiind unul dintre grupurile infractionale cele mai puternice din Peninsula...Am jucat teatru contra curentului. In aceeasi seara in care primarul dadea ordin „toleranta 0 la romani”, Dan Puric a obtinut toleranta maxima la romani. Au aplaudat un sfert de ora.

Vorbeati despre faptul ca faceti parte din „teatrul viitorului”, care include teatru clasic, pantomima, mai multe stiluri de dans si multe altele. Cum ati defini acest teatru? Nu pot sa-l definesc, daca il definesc il omor. E ca si cum cineva te-ar intreaba de ce iubesti. Este o taina, nu o confuzie. In sensul ca sunt lucruri care coexista.

E un mesaj in spectacol de care umanitatea are nevoie acum. Este un mesaj in raspar cu arta lumii, pentru ca nici „Vis”, nici „Don Quijote” n-au de-a face cu ceea ce inseamna arta contemporana, supusa marketingului. Iar lumea e insetata de asa ceva, desi e un paradox. Nu m-am sincronizat niciodata cu trendul in arta.  

Care este relatia dumneavoastra cu televiziunea? E o chestie de toaleta. Fac baie pentru ca asa e sanatos, pentru ca n-am nicio treaba cu murdaria. Nu sunt condamnabile televiziunile comerciale, pentru ca ele alearga in functie de ratinguri, de concurenta.

Eu am treaba cu televiziunea publica, la care sunt contribuabil. Eu sunt artist. De 20 de ani nu mi se deschid portile Televiziunii Romane ca sa produc. Este condamnabil moral si cultural ca au inchis portile artistilor romani si ca au stricat divertismentul. Mai sunt unele emisiuni pe TVR Cultural, dar prea putine.

Chiar v-ati dorit sa faceti divertisment TV? Am dat examen si am fost respins. Asa mi s-a intamplat si acum la CNC, unde comisia mi-a dat nota 2, ceea ce, din punctul meu de vedere, e o nota justa, in sensul in care au sesizat ca eu nu pot face filme „romanesti”! Pesemne ca, in momentul in care au vazut atata imaginatie, nici n-au mai putut sa citeasca. 

Vi s-a motivat cumva aceasta nota de 2?  Nici macar nu le-am cerut explicatii. Din 41 de scenarii concurente, am iesit pe locul 40 si voiam sa fac contestatie. Sa aflu cine e ala mai imbecil decat mine. (rade) Probabil ca daca as fi trimis scenariul in Anglia sau in America as fi primit un cu totul alt tip de raspuns. Acolo mintile sunt deschise, evalueaza altfel marfa. Cu spectacolul cu care am luat Premiul International Chicago, „Vis”, am venit dupa sapte ani in Romania. N-ar fi intrat niciodata direct aici.

Cum de nu ati jucat intr-un serial romanesc, in conditiile in care multi actori s-au mutat de pe scena teatrului la televizor? Nu-i condamn. Nu e usor sa traiesti din banii pe care ti-i dau de la teatru. Sa li se ofere insa o alta sansa de a se manifesta. Telenovelele astea nenorocite sunt singurele productii posibile? Si ma gandesc si la telenovelele acestea cu rromi din ultima vreme...

Nu am nimic cu subiectul, ci cu modul in care e tratat. Emil Loteanu a descoperit cu „Satra” acea dimensiune spirituala plina de poezie a rromilor... Iar Loteanu nu a scris „Satra” din „politically correctness”, ci pentru ca a avut inspiratie, asa a vrut la un moment dat. Asa se fac lucrurile.

In cautare de sponsori Asociatia de teatru infiintata de dumneavoastra, „Passe-Partout”, de unde isi ia banii? Supravietuim, castigul este minimal, copiii aceia se sacrifica. Sponsorii lipsesc.

Mai e deschisa lista pentru potentiale talente care sa joace alaturi si sub indrumarea lui Dan Puric? Intentionez sa deschid „Centrul International de Arta Rapsodia”. Dar deocamdata nu am gasit sponsori. S-au oferit doar cativa oameni de buna credinta. Marile companii, nu.

Am batut la toate usile. Ii intereseaza sa mimeze cu proiecte false, imprumutate de afara. Teatrul romanesc este stricat cu texte pornografice, patologico-psihiatrice, incurajeaza o sincronizare de tip regional, „vezi ne-am deschis catre text, suntem cool!”.

Conteaza cine da banii, probitatea finantatorului? Daca omul da din tot sufletul si fara sa te oblige la ceva, e un gest crestinesc. Nu pot sa primesc bani daca mi se spune sa fac ceva in schimb, in cazul acesta persoana in cauza a gresit adresa. Daca dai bani pentru acest „Centru International de Arta”, dai bani pentru formarea tinerilor, e o investitie pe termen lung. Orice sponsor e binevenit.    

Ce va consuma mai mult, un one-man show sau un spectacol in care sunt angrenati si alti actori? In one-man show sunt eu cu mine, am controlul. Dincolo, ma consum mai mult, pentru ca sunt responsabil de ceea ce face actorul pe care l-am format. L-am format, nu l-am dresat. L-am invatat sa gandeasca in actiune. Am avut grija sa iasa in fata personalitatea lui, nu a mea. E o responsabilitate uriasa.

„Sunt prestator de servicii culturale”

In ce spectacole va putem vedea la TNB? In „Idolul si Ion Anapoda”, in „O noapte furtunoasa”, in rolul lui Rica Venturiano. Si sper ca, dupa 15 noiembrie, sa fie reprogramat, o data pe luna, „Don Quijote”. Spectacolele „Vis” si „Toujours L’Amour” vad ca nu mai sunt dorite de cei din conducerea teatrului.

De ce nu? Ei spun ca mai sunt si alte spectacole de programat.

Cum va simtiti la TNB, exista tensiuni, generate si de ceea ce spuneati? In teatru sunt ce scrie pe contract: prestator de servicii culturale. Eu functionez ca artist, raspunsul pe care il dau eu este unul artistic, raspunsul pe care il dau ei este unul administrativ.

Care sunt primele masuri pe care le-ati lua daca ati fi numit ministrul culturii?M-as apuca sa citesc. M-as masura pe mine in raport cu ceilalti si as observa ca sunt doar un puric. M-as mira si i-as multumi lui Dumnezeu ca, in plin dezastru, mai exista talente.