Peste 1.3 milioane de angajaţi din instituţiile publice din ţară vor colecta selectiv deşeurile de ambalaje din această toamnă, în urma adoptării unei legi în acest sens şi a pornirii unei campanii de informare şi responsabilizare.
Campania, intitulată „Legea 132/2010 – Instituţiile publice colectează selectiv” este organizată de Comisia de Mediu din Camera Deputaţilor, Asociaţia Green Revolution, cu sprijinul Gărzii de Mediu, Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului (ANPM), Eco-Rom Ambalaje şi Asociaţiei Green Area. Aceasta debutează cu un proiect pilot în şase instituţii publice. Astfel, Ministerul Educaţiei, Sănătăţii, Administraţiei, Senatul şi Preşedinţia. Din toamnă, ele vor colecta selectiv deşeurile de ambalaje, direct, numind o persoană responsabilă de asta sau indirect, atribuind responsabiltatea unui operator specializat. Potrivit legii care a intrat în vigoare în august, toate deşeurile colectate astfel vor fi reciclate. Iniţiativa legislativă prevede şi amenzi. Astfel, după cum a explicat preşedintele Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor, Sulfina Barbu, care este şi iniţiatoarea legii, sancţiunile financiare pornesc de la 500 de lei şi pot ajunge la 10.000 de lei. Amenzile sunt împărţite pe categorii: între 500 şi 1.000 de lei pentru conducătorii instituţiilor care nu asigură buna desfăşurare a proiectului sau care nu încheie un contract de predare a deşeurilor şi între 5.000 şi 10.000 de lei pentru operatorii care nu preiau deşeurilor colectate selectiv sau le preiau la grămadă. Educaţie ecologică de la vârf în jos Sistemul va funcţiona în toate instituţiile locale subordonate celor centrale în care este demarat proiectul pilot. „Dacă o parte din aceste măsuri vor fi realizate şi acasă, atunci putem spune că legea va educa în spiritul ecologic între 1 şi 4 milioane de români”, a declarat Raluca Fiser, preşedintele Green Revolution. Dar pentru ca sistemul să funcţioneze bine, este nevoie şi de controale, pe care le va efectua Garda de Mediu din noiembrie. Până atunci, echipa care va derula campania de informare şi responsabilizare programată pe opt luni, va merge din două în două săptămâni în instituţiile publice pentru a monitoriza implementarea proiectului. „Am convingerea că dacă funcţionarii publici vor avea această deprindere la serviciu, o vor duce şi acasă”, a spus Sulfina Barbu, iniţiatoarea proiectului legislativ. Ea a adăugat că odată cu demararea proiectului şi a creşterii ratelor de colectare şi reciclare se vor crea noi locuri de muncă în companiile specializate în asta. „Era absolut necesar ca mediul public să facă un efort”, a subliniat parlamentarul PD-L, precizând că, până în prezent, ţintele de colectare şi reciclare au fost realizate de mediul privat. La rândul ei, ANPM va dezvolta o aplicaţie online de monitorizare a datelor de colectare selectivă. Amenzi de 200.000 euro pe zi pentru ţintele ratate Fiecare instituţie publică va decide cum va colecta selectiv deşeurile. Angajaţii pot sorta deşeurile de ambalaje fie în saci, cutii de carton (pentru hârtie) sau pot cumpăra coşuri de birou sau containere colorate. Important de ştiut este că deşeurile din plastic şi aluminiu se aruncă în coşul galben, hârtia şi cartonul în cel albastru şi sticla în cel verde. Anual, până în 2013, obiectivele de colectare selectivă şi reciclarea a deşeurilor din ambalaje pe care le are România cresc gradual, până ajung la standardele europene. Spre exemplu, anul acesta obiectivele de reciclare a hârtiei sunt la 60%, a plasticului 14%, a sticlei la 44% şi a metalelor la 50%, a declarat directorul EcoRom, Sorin Popescu. Dacă România ratează ţintele de valorificare şi reciclare pe care le are o paşte, prin 2015, procedura de infringement şi riscă, dacă aceasta este declanşată şi aplicată până la capăt, amenzi de 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare obiectiv neîndeplinit. Ţinta de reciclare pentru 2013 este de 60% şi aceasta presupune ca, în fiecare an, ponderea de deşeuri colectate de la populaţie să crească semnificativ. Anul trecut, cu ajutorul containerelor puse la dispoziţie de EcoRom Ambalaje, au fost colectate 12.000 de tone de deşeuri de ambalaje. De ce să colectăm selectiv: Plasticul
- Reciclarea plasticului reduce consumul de apă şi reduce generarea de CO2 de 2,5 ori
- Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 de tone de petrol brut
- Din deşeurile de ambalaje din plastic se obţin: fibre pentru covoare, material de umplutură pentru jucăriile din pluş, materiale izolatoare pentru saci de dormit, carcase pentru CD-uri
- Se pot recicla recipientele pentru băuturi, cele pentru produse lactate, ale produselor cosmetice şi detergenţilor, caserolele din plastic şi polistiren şi pungile de plastic
- Nu se colectează selectiv capacele recipientelor care nu sunt din plastic, ghivecele de plastic, produsele mixte (combinaţii de plastic şi metal)
Hârtia
- O tonă de deşeuri de hârtie salvează cinci arbori cu o vechime de 80-100 de ani, sau aproximativ cinci metri cubi de masă lemnoasă necesară fabricării unei cantităţi echivalentă de celuloză
- Economie de energie: prelucrarea maculaturii se realizează cu un consum energetice de 2-3 ori mai redus decât în cazul folosirii fibrelor celulozice
- Un copac absoarbe până la 27 de kilograme de substanţe poluante într-un an
- Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hârtie
- Se pot recicla ambalajele de hârtie şi carton, cutiile de carton pentru băuturi
- Nu se colectează selectiv hârtia cerată şi produsele mixte (hârtie combinată cu metal)
Sticla
- Reciclarea unei tone de ambalaj din sticlă permite economisirea a 660 kg de nisip, consumul de energie al unui locuitor timp de o lună, consumul menajer de apă al unui locuitor pe o perioadă de patru zile
- Se pot colecta selectiv sticlele de băuturi şi recipientele de produse alimentare, dar nu şi geamurile, oglinzile, ghivecele, becurile şi paharele.
Metalul
- Metalul se aruncă în aceeaşi pubelă cu plasticul, cea marcată cu culoarea galben
- Se reciclează dozele de băuturi şi recipientele de conserve (Sursa: EcoRom)
Recomandările noastre
