Inflația estimată de BNR lovește în puterea de cumpărare a pensionarilor. Cum pierd seniorii bani

Inflația estimată de BNR lovește în puterea de cumpărare a pensionarilor. Cum pierd seniorii baniPensionari. Sursa foto: Dreamstime.com

Noua prognoză a Bancii Naționale a României indică o inflație de aproximativ 4% la finalul anului 2026, într-un scenariu considerat relativ optimist în contextul economic actual.

Chiar dacă această valoare sugerează o stabilizare a dinamicii prețurilor, efectul direct asupra populației rămâne unul important, în special pentru pensionari, în condițiile în care veniturile acestora nu sunt indexate automat în raport cu inflația.

Pensionarii își mențin veniturile nominale, dar pierd putere de cumpărare

Deși sumele primite lunar de pensionari rămân neschimbate pe hârtie, creșterea generală a prețurilor reduce capacitatea reală de cumpărare. Practic, aceiași bani acoperă mai puține bunuri și servicii.

Fenomenul este explicat în mod constant de economiști ca fiind efectul direct al inflației asupra veniturilor fixe, iar în acest caz impactul este resimțit mai puternic în rândul categoriilor vulnerabile, în special pensionarii.

Pensionar

Pensionar. Sursa foto: Arhiva EVZ

Impactul inflației diferă în funcție de nivelul pensiei

Pe baza estimărilor legate de o inflație de aproximativ 4%, efectele asupra veniturilor reale variază în funcție de nivelul pensiei. În cazul unei pensii de 1.281 de lei, pierderea estimată ajunge la aproximativ 51 de lei lunar, în timp ce la un venit de 2.000 de lei scăderea puterii de cumpărare se apropie de 80 de lei.

Pentru o pensie de 2.500 de lei, impactul urcă la circa 100 de lei lunar, iar la pensia medie de 3.100 de lei pierderea estimată este de aproximativ 124 de lei.

În zona veniturilor mai ridicate, efectul devine mai pronunțat în termeni absoluți. O pensie de 4.000 de lei înseamnă o scădere a puterii de cumpărare de aproximativ 160 de lei, în timp ce la 5.000 de lei pierderea ajunge la circa 200 de lei lunar. Pentru pensii de 6.000 de lei, impactul estimat urcă la aproximativ 240 de lei.

Chiar dacă pierderile absolute sunt mai mari în cazul pensiilor ridicate, specialiștii subliniază că efectul inflației este generalizat și afectează toate categoriile de venituri fixe.

BNR estimează o posibilă temperare a inflației în a doua parte a anului 2026

Reprezentanții BNR au indicat că inflația ar putea intra pe un trend descendent în a doua parte a anului 2026, pe măsură ce presiunile economice se reduc și condițiile macroeconomice se stabilizează.

Chiar și în acest scenariu, efectele asupra nivelului de trai rămân vizibile, întrucât ajustările de prețuri cumulate în timp continuă să influențeze bugetele gospodăriilor.

În termeni economici, inflația nu reduce în mod direct valoarea nominală a pensiilor, însă diminuează constant valoarea lor reală, ceea ce înseamnă că același venit permite achiziția unei cantități mai mici de bunuri și servicii.

Pensionari săraci

Pensionari săraci

Guvernul anunță sprijin financiar pentru milioane de pensionari

În acest context economic, ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat un pachet de sprijin financiar destinat aproximativ 2,8 milioane de pensionari.

Conform anunțului oficial, măsura este structurată în funcție de nivelul pensiei. Pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei urmează să primească un sprijin de 1.000 de lei, cei cu pensii între 1.501 și 2.000 de lei vor primi 800 de lei, iar persoanele cu pensii între 2.001 și 3.000 de lei vor beneficia de 600 de lei.

Plata acestui sprijin este programată în două tranșe, prima în luna mai și a doua în luna decembrie.

Presiunea economică rămâne asupra bugetelor fixe de venit

Chiar și în condițiile acestor măsuri de sprijin, presiunea asupra veniturilor fixe continuă să fie determinată în principal de evoluția prețurilor. În lipsa unei indexări automate a pensiilor, diferența dintre venituri și costul real al vieții se poate accentua în perioadele de inflație persistentă.

Prognoza BNR arată totuși un scenariu de temperare graduală a inflației, însă efectele cumulate ale perioadelor anterioare rămân vizibile în structura cheltuielilor gospodăriilor.