Alegerile pentru parlamentul descentralizat din Tara Galilor, programate pentru 3 mai, au putine sanse de a risipi apatia generala a unui electorat, altfel, confruntat cu probleme stringente, cum ar fi ineficienta sistemului de sanatate, lipsa locurilor de munca bine platite si a locuintelor ieftine.

Un sondaj dat publicitatii recent de ITV arata ca laburistii, aflati la putere in Adunarea Nationala Galeza, vor ramane cea mai importanta grupare politica, dar nu vor mai avea majoritatea necesara pentru a se mentine la guvernare, fara sprijinul liberal-democratilor sau a partidului nationalist „Plaid Cymru”.

Numai 38% dintre persoanele cu drept de vot au venit la urne la alegerile precedente, iar oficialii de la Cardiff nu se asteapta la o crestere substantiala a cifrelor. In vreme ce laburistii au apreciat ca absenteismul este mai degraba normal pentru o democratie deja formata, conservatorul galez David Jones, membru al parlamentului de la Londra, a declarat ca Adunarea Galeza, infiintata in 1998 si dominata de laburisti, „nu a reusit inca sa castige increderea populatiei”.

Varianta oferita de purtatorul de cuvant al „Plaid Cymru”, care sustine independenta Tarii Galilor, „dar numai cu acceptul populatiei”, a fost mai directa si a vizat atributiile reduse ale parlamentului de la Cardiff.

Puterea vine de la Londra

Amintitele atributii reduse ale parlamentului descentralizat galez permit dezvoltarea si implementarea politicilor in unele domenii cum ar fi sanatatea, agricultura si industriile, turismul si cultura. Un rezultat al referendumului organizat in 1997, care a sprijinit cu o majoritate minima inceperea procesului de devolutie a puterilor detinute de Londra, catre Cardiff.

Multumita Legii Guvernului Galez, din 2006, urmatoarea Adunare Nationala de la Cardiff va avea dreptul de a legifera in amintitele domenii, cu acceptul Londrei, si va fi separata complet de puterea executiva, reprezentata de guvernul galez. Cresterea puterilor detinute de oficialii de la Cardiff ramane insa o necunoscuta pentru multi dintre galezi.

Un sondaj dat publicitatii in urma cu cateva luni arata ca aproape jumatate din populatia Tarii Galilor nu poate sa numeasca nici macar o atributie a Adunarii Nationale.

300 de ani de uniune

La aniversarea a 300 de ani de la intrarea in vigoare a celebrului „Act of Union”, care a consfintit, la 1 mai 1707, intrarea Scotiei in Regatul Marii Britanii, situatia sta ceva mai diferit la Edinburgh.

Ultimele sondaje arata ca Partidul National Scotian (SNP), care sustine cu hotarare independenta, se bucura de sprijinul a 38% din electorat, spre deosebire de laburisti, care au coborat la 32%.

Un eventual succes al SNP, spun comentatorii britanici, ar putea duce la organizarea, in 2010, a unui referendum pentru independenta Scotiei. In vreme ce 52% dintre scotieni ar dori ca parlamentul de la Edinburgh sa primeasca mai multe puteri, numai 32% sustin insa o independenta in adevaratul sens al cuvantului.