Odată cu retragerea oficială a lui Hillary Clinton, cursa pentru Casa Albă a intrat în linie dreaptă.

Fosta primă-doamnă a Statelor Unite ale Americii, senatoarea de New York Hillary Clinton, şi-a încheiat oficial, sâmbătă, tentativa de a deveni prima femeie aflată la şefia Casei Albe. Hillary Clinton şi-a suspendat campania prezidenţială şi a anunţat că-l sprijină pe senatorul de Illinois, Barack Obama, în cursa prezidenţială, relevă AFP.

După o luptă extrem de dură, care a durat cinci luni şi din care Obama a ieşit învingător, Clinton s-a văzut nevoită să se plece în faţa rivalului său, cerându-le celor care au susţinut-o să îl sprijine acum pe Obama, astfel ca democraţii să ajungă din nou la Casa Albă, după opt ani.

Speranţe pentru o lansare

Îmbrăcată în negru, în prezenţa soţului său Bill şi a fiicei sale Chelsea, Hillary a urcat la tribună şi le-a vorbit celor aproximativ 2.000 de suporteri care au venit la ultimul ei miting electoral, organizat la National Building Museum din Washington.

Deşi vizibil marcată de înfrângerea suferită, fosta primă-doamnă a fost fermă. „Astăzi a plecat în spaţiu a 50-a femeie astronaut. Dacă putem lansa în spaţiu 50 de femei, într-o bună zi vom fi capabili să lansăm o femeie spre Casa Albă“, a spus răspicat aceasta.

Şi tot răspicat şi-a anunţat sprijinul total pentru Barack Obama, declarându- se convinsă că democraţii vor putea repurta victoria la prezidenţiale. De altfel, tot discursul său de sprijin pentru senatorul de culoare s-a desfăş urat sub sloganul de campanie al acestuia - „Da, putem“ („Yes, we can“).

Omagii reciproce

„A fost o luptă grea, dar Partidul Democrat este o familie, şi acum este timpul să refacem legăturile care ne-au ţinut împreună“, le-a spus Clinton susţinătorilor ei. „Voi pune tot sufletul pentru a mă asigura că Obama este viitorul nostru preşedinte. Vă cer tuturor să vă alăturaţi mie şi să-l sprijiniţi la fel de mult cum m-aţi sprijinit pe mine“, a continuat aceasta.

Barack Obama nu a venit la mitingul electoral al lui Hillary Clinton, însă a încercat imediat să construiască o punte către electoratul acesteia, conştient de faptul că va avea nevoie de susţinătorii ei la alegerile din noiembrie. Hillary Clinton „va fi în prim-planul luptei pentru alegerile prezidenţiale americane în această toamnă“ şi „în anii care vor veni“, a afirmat Obama, declarându-se nerăbdător să desfă- şoare campania alături de aceasta.

În acest timp, ochii sunt aţintiţi asupra confruntării Barack Obama - John McCain, care au în comun numai faptul că vor să ajungă la Casa Albă şi că nu şi-au desemnat încă vicepreşedintele. În ceea ce priveşte marile dosare de politică externă, de exemplu, cei doi au puncte de vedere total diferite.

POLITICĂ EXTERNĂ

Diferenţele candidaţilor

> Irak. Obama, care s-a declarat împotriva intervenţiei militare în Irak încă din 2002, promite să pună capă t acestui război şi să retragă imediat trupele. McCain, care în 2007 a susţinut suplimentarea trupelor, consideră că SUA „sunt pe cale să câştige războiul“ şi vrea să le menţină „chiar şi 100 de ani“, după modelul bazelor americane din Germania, Japonia şi Coreea de Sud de după al Doilea Război Mondial.

> Iran. Obama este favorabil unui dialog cu republica islamică. McCain susţine însă că „doar un lucru este mai rău decât o opţiune militară, iar acela este Iranul dotat nuclear“. Republicanul nu vrea un dialog, ci o intensificare a sancţiunilor internaţionale.

> Orientul Mijlociu şi Israel. Obama consideră că Ierusalimul trebuie să „rămână capitala Israelului“ şi să fie „indivizibilă“. Favorabil unui stat palestinian „vecin“, el susţine izolarea grupărilor Hamas şi Hezbollah cât timp nu renunţă la terorism şi nu recunosc statul Israel. McCain, apărător al ajutorului militar pentru Israel, se declară „cel mai mare inamic“ al Hamas, afirmând că mişcarea doreşte alegerea lui Obama ca preşedinte al SUA.

> Rusia. Pentru Obama, Rusia nu este „nici inamic, nici un aliat apropiat“, iar presiunea trebuie menţinută pentru un plus de democraţie. McCain a cerut în repetate rânduri ca Rusia să iasă din G8. Acesta l-a criticat dur pe actualul premier Vladimir Putin, pe care îl consideră „un om periculos“.