Agricultura si sectorul energetic din Romania vor fi afectate de criza apei.

In lume, lipsa apei aduce malnutritie si boli care ridica rata mortalitatii. Adunarea Generala a Comisiei Interguvernamentale ONU pentru Schimbari Climatice (IPCC) va analiza la Bruxelles, incepand de astazi si pana joi, cel de-al doilea volum al raportului privind „Schimbarile climatice 2007”.

Documentul respectiv aduce in discutie impactul schimbarilor climatice asupra resurselor de apa, agriculturii, industriei, transporturilor, turismului, sanatatii populatiei in functie de fiecare regiune a globului, dar si masurile de adaptare la aceste schimbari climatice.

Potrivit proiectului acestui raport, in cateva decenii sute de milioane de oameni s-ar putea confrunta cu foamete, seceta, inundatii, boli tropicale si lipsa apei potabile. Dupa ce oamenii de stiinta si reprezentantii guvernamentali vor aproba documentul, cel de-al doilea volum al raportului IPCC va fi dat publicitatii in cursul zilei de vineri. 

Drumul spre disparitia speciilor

Daca in ultimul raport, cel din 2001, specialistii vorbeau la timpul viitor despre efectele incalzirii globale si spuneau ca vor fi doar la nivel local, draftul de anul acesta prezinta lucrurile intr-o lumina mult mai grava. „Modificarile climei afecteaza deja sistemele fizice si biologice de pe fiecare continent”, se arata in draftul raportului dezbatut la Bruxelles.

Mai mult decat atat, autorii raportului sunt de parere ca multe dintre problemele actuale, cum ar fi schimbarile aparute in ceea ce priveste habitatele speciilor, micsorarea zonelor umede sau albirea recifelor de corali, sunt cauzate de incalzirea globala.

De altfel, datele prezentate in acest raport au fost asemanate cu o „autostrada catre disparitia speciilor”. „Ne arata unde duce drumul. Directia este catre disparitie”, spune climatologul Andrew Weaver, citat de Associated Press.

Efectele incalzirii globale, in cifre

Proiectul acestui nou raport face referire la o serie de efecte ale incalzirii globale si, implicit, ale schimbarilor climatice nu tocmai imbucuratoare.

> Sute de milioane de africani si sud-americani vor avea, in mai putin de 20 de ani, probleme cu apa potabila, iar pana in 2050, mai mult de un miliard de oameni de pe continentul asiatic se vor confrunta cu aceleasi probleme. In fine, pana in 2080, intre 1,1 si 3,2 miliarde de oameni ar putea fi amenintati de criza apei.

> In tarile sarace va creste exploziv, pana in 2030, rata mortalitatii cauzate de boli legate de incalzirea globala, cum sunt malnutritia si diareea.

> Pana la 600 de milioane de oameni ar putea suferi de foame pana in 2080.

> 100 de milioane de persoane ar putea avea probleme cauzate de inundatii.

> Smogul din orasele americane va fi si mai dens, iar la mijlocul anilor 2050, numarul deceselor legate de ozon va creste cu 4,5% fata de nivelul anilor ‘90.

> Disparitia speciilor: ursii polari, dar si alte animale salbatice vor fi in pericol de extinctie.

Micii poluatori, marile victime

Pe de alta parte, autorii raportului vorbesc despre o diferentiere a modului in care sunt resimtite efectele schimbarilor climatice pe glob. Paradoxal, desi doua treimi din cantitatea de dioxid de carbon existenta in atmosfera provine, in proportii egale, de la SUA si tarile vest-europene, specialistii spun ca statele respective vor resimti mai putin aceste efecte si vor suporta mai usor schimbarile climatice.

In schimb, desi contribuie doar cu 3% la nivelul global al emisiilor de gaze cu efect de sera, cele 840 de milioane de locuitori ai Africii sunt cei mai expusi riscului de a se confrunta cu seceta si lipsa apei potabile.

In esenta, e vorba despre faptul ca, desi nu sunt deloc ferite de seceta sau inundatii, statele din „nordul bogat” pot contracara mai usor efectele acestora, gratie puterii lor economice.

Sudul tarii se usuca!

Nici tara noastra nu va fi ocolita de efectele schimbarilor climatice, anumite modificari in aspectul anotimpurilor fiind deja vizibile de cativa ani. Studiile inglobate in proiectul raportului IPCC arata ca riscul producerii de inundatii rapide va creste in toata Europa, dar in special in estul Europei si bazinul mediteraneean.

Si climatologii romani au observat o tendinta de crestere a frecventei si intensitatii inundatiilor rapide. La fel de adevarat e ca nici seceta nu ne va ocoli, Europa de Est si bazinul mediteraneean fiind expuse riscului de aparitie a secetei.

„Din datele noastre de observatie, sudul tarii e expus unui fenomen de aridizare, ce va continua si in viitor”, spune climatologul Roxana Bojariu, de la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM).

Pe de alta parte, specialistul mai sustine ca tendinta de diminuare a grosimii stratului de zapada, deja observata in vestul si nord-estul tarii si care ar putea sa se amplifice in viitor, va aduce noi probleme in gestionarea rezervelor de apa.

„Mai mult decat atat, si regiunile de deal si de munte sunt expuse impactului schimbarii climei, frecventa avalanselor si a alunecarilor de teren putandu-se modifica dramatic”, adauga specialistul de la ANM.

Recolte slabe si probleme cu energia

In sudul Europei, semanaturile de primavara (porumb, floarea-soarelui, soia) vor fi mai afectate decat cele de toamna (graul). De altfel, si specialistii romani prevad ca, pe termen lung, culturile agricole traditionale vor avea de suferit si va trebui sa introducem noi soiuri de plante. Pe ansamblu, conditiile mai calde si mai uscate vor determina insa o productivitate mai scazuta a recoltelor.

Probleme vor aparea si in sectorul energetic, mai ales in privinta energiei hidro, tinand cont de faptul ca sudul si sud-estul Europei si, implicit, tara noastra sunt mult mai expuse riscului de aparitie a secetei.

In ceea ce priveste consumul, in Ungaria si Romania, cresterea temperaturilor de iarna va duce la o scadere cu 6%-8% a cererii de energie pentru incalzire, in perioada 2021-2050. In schimb, pana in 2030, consumul de energie pe perioada verii ar putea creste cu 28%, din cauza temperaturilor ridicate.

Europa

Clima - mai arida

Primul raport al IPCC, publicat in februarie, prognoza o crestere a temperaturii medii globale cu 2-4,5 0C pana in 2100. Al doilea raport IPCC va aduce in discutie si o serie de consecinte: in ceea ce priveste Europa, pana in 2050, ghetarii mici vor disparea, in timp ce dimensiunile celor mai mari se vor micsora considerabil.

In plus, jumatate dintre speciile existente pe continent vor fi vulnerabile, pe cale de disparitie sau chiar nu vor mai exista pana in anul 2100. Oamenii de stiinta spun ca efectele incalzirii globale vor fi mult mai puternice in regiunile de sud si sud-est ale Europei, in timp ce locuitorii din centrul si nordul continentului ar putea avea chiar de castigat.

In viitor, clima calda si semiarida existenta deja in sudul Europei va deveni si mai calda si uscata, afectand astfel cursurile de apa, productia agricola si padurile.

Va avea de suferit turismul estival din bazinul mediteraneean, unde sezonul va migra catre primavara si toamna. Va fi afectat si sezonul de schi din Europa, din cauza stratului din ce in ce mai mic de zapada depusa in timpul iernii.

Uite cine vorbeste

Travolta, „ecologist” cu cinci avioane

Actorul John Travolta este cunoscut datorita pasiunii sale pentru avioane si placerea de a pilota, dar, in ultima vreme, si pentru grija sa afisata pentru mediul inconjurator.

In timp ce recomanda fanilor lui sa faca fiecare cate putin pentru a impiedica degradarea mediului, Travolta isi etaleaza cele cinci avioane „parcate” langa resedinta sa luxoasa din Florida.

Ziarul britanic „Evening Standard” a calculat cam cat au poluat avioanele actorului american in ultimele 12 luni. La un total de 48.000 de kilometri de zbor, emisiile de carbon s-au ridicat la 800 de tone, adica de 100 de ori mai mult decat „productia” anuala de emisii de carbon a unui britanic obisnuit.

Presa britanica il ironizeaza pe Travolta mai ales dupa aparitia la premiera ultimului sau film, „Wild Hogs”, unde a vorbit publicului despre importanta gasirii de resurse energetice alternative.

El a rostit aceste cuvinte la scurt timp dupa ce si-a facut aparitia pe covorul rosu cu o motocicleta Harley Davidson, „insetata de benzina”. (Livia Cimpoeru)