STATISTICI. Un studiu al institutului european de statistică Eurostat arată că românii sunt europenii care investesc cel mai puţin în cărţi, teatru, muzee sau cinema.
Dintre cetăţenii Uniunii Europene, românii au cel mai mic buget alocat cumpărării cărţilor sau vizitelor la cinema, teatru şi concerte, arată un studiu al Eurostat, publicat ieri.
Studiul foloseşte date din 2005, dar Eurostat nu menţionează schimbări în comportamentul cultural al românilor, în perioada care s-a scurs până în anul 2009. Eurostat menţionează în schimb Bulgaria, Turcia sau Ungaria, ţări în care s-a observat o creştere a bugetului destinat cărţilor.
De asemenea, Institutul european de statistică mai arată că, în anul 2009, în spaţiul Uniunii Europene, România avea cel mai mic procent de scriitori sau "artişti creativi" (sculptori, pictori, compozitori etc.) din totalul angajaţilor. Până şi în Turcia sau Macedonia procentul artiştilor şi scriitorilor din totalul angajaţilor este mai mare decât în România.
Jumătate din banii cheltuiţi pentru cultură se duc pe TV
Potrivit Eurostat, irlandezii şi norvegienii cheltuiesc cei mai mulţi bani pentru cultură, în timp ce românii, bulgarii şi turci cel mai puţin. Totuşi, raportat la bugetul mediu al unei familii, procentul cheltuielilor culturale ale românilor - 2,9% din totalul cheltuielilor unei familii - este peste cel al italienilor şi chiar al luxemburghezilor.
Problema este că, potrivit Eurostat, românii dau cei mai mulţi bani pentru radio şi televiziune (inclusiv achiziţionarea de echipamente), în timp ce bugetul alocat cărţilor este aproape inexistent. Astfel, 53,8% din banii pe care o familie de români o cheltuieşte pentru "cultură" se duc către radiouri şi televiziuni şi doar 6,5% pentru cărţi.
Bugetul pentru muzee: zero, la fel ca la bulgari
În schimb, familiile de spanioli distribuie astfel bugetul cultural: 8,8% pentru televiziuni şi 17,2% pentru cărţi. Dintre cetăţenii Uniunii Europene, olandezii alocă cel mai mic procent televiziunilor, respectiv 1,8% din bugetul "culturii", în timp ce grecii au cel mai mare procent din cheltuielile culturale destinat achiziţionării cărţilor.
Studiul european arată că cetăţenii ţării noastre nu sunt dispuşi să cheltuiască absolut nici un ban pentru muzee. În această privinţă România se află la egalitate cu Bulgaria şi Turcia.
Cetăţenii români nu sunt dispuşi să cumpere nici instrumente muzicale, nici materiale pentru pictură, în timp ce în alte ţări europene - dar şi în Turcia - se cheltuiesc sume substanţiale pentru astfel de activităţi culturale.
Românii nu prea merg nici la cinematograf
Eurostat mai arată faptul că România are cel mai mic număr de intrări la cinema, raportat la numărul de locuitori - 0,2 - în timp ce în fruntea clasamentului se află islandezii - 5,2 - şi irlandezii, cu o medie de patru vizite la cinematograf la fiecare locuitor.
România are şi cel mai mare număr de locuitori alocaţi unui ecran de cinematograf - 184.000 - în timp ce în Bulgaria există un ecran la fiecare 60.000 de cetăţeni.
Ţara noastră este singura din UE care nu figurează în statisticile Eurostat referitoare la numărul persoanelor care au participat, în 2006, la un concert live.
zero lei
sunt dispuşi cetăţenii români să cheluiască pentru muzee, la fel ca turcii şi bulgarii. Românii nu cheltuiesc bani nici pentru instrumente muzicale sau materiale pentru pictură, în vreme ce turcii şi bulgarii o fac.
COMPARAŢII
Exporturile culturale sunt inexistente
Potrivit Eurostat, România a exportat în cursul anului 2009 bunuri culturale în valoare de 21 de milioane de euro. Doar Bulgaria, Malta şi Cipru au exportat mai puţine bunuri culturale, în timp ce Ungaria a obţinut 76 de milioane de euro din această activitate.
De altfel, procentul bunurilor vândute de România către alte ţări, raportat la totalul exporturilor, era cel mai mic din toate statele UE. Germania a exportat bunuri culturale în valoare de 4,3 miliarde de euro, Franţa de 2,3 miliarde, iar Polonia de aproape o jumătate de miliard.
Dintre bunurile culturale vândute de România către alte ţări, şase milioane de euro reprezintă exporturile de cărţi. Slovacia obţine din acest comerţ 51 de milioane de euro, iar Slovenia 47 de milioane de euro.