Ei bine, nu chiar de tot, ceva firfirici mai r?mân, dar trebuia s? v? atrag aten?ia cumva, nu?
În tot cazul, dac? acum avem o rat? de înlocuire de 45% (atât e pensia medie fa?? de salariu), în anul fatidic 2030 este posibil ca ea s? mai fie doar 15-25%, în func?ie de deciziile care se iau pân? atunci. De ce este 2030 un an important? Pentru c? atunci se va pensiona marea genera?ie a “decre?eilor", adic? cei n?scu?i spre sfâr?itul lui 1966 ?i câ?iva ani dup? aceea, mult mai numero?i decât cohortele care i-au precedat sau i-au urmat, ca efect al decretului de interzicere a avorturilor. Aceast? genera?ie (din care fac ?i eu parte) e acum în plin? vârst? activ? iar datorit? efectului de “?arpe care a înghi?it o minge" dat? de ea în profilul demografic al ??rii, avem ast?zi una din cele mai tinere popula?ii active ale Europei. Da, da, a?i auzit bine: una in cele mai tinere. ?i atunci cum se face c? în 2011 mai mult de jum?tate din deficitul public al României a fost generat de sistemul public de pensii, iar pensionarii au ajuns mai numero?i decât pl?titorii la pilonul unu (pensiile publice)? Explica?ia e simpl?: aceast? genera?ie mare contribuie pu?in la bugetele publice, din multe motive. In primul rând o mare parte din ea e sub-ocupat? prin zona rural?, unde trage targa pe uscat în gospod?riile de autoconsum ?i nu reu?e?te s? participe în economia monetizat?. O alt? parte, predominant urban?, practic? alte ocupa?ii în zona gri, deci e tot non-contributoare. În al treilea rând, în mod ipocrit am dat scutiri sau reduceri de contribu?ie unor întregi categorii active, cu motive din cele mai bizare: de la liber-profesioni?ti la avoca?i; de la ziari?ti la scriitori; de la consultan?i de afaceri la fotbali?ti. Dorel cioc?narul din fabric? pl?te?te integral (m? rog, dac? nu-l salarizeaz? patronul la negru) îns? to?i ace?ti favoriza?i ai sor?ii au regim special, de?i de regul? câ?tig? mai mult decât el. În fine, o alt? parte consistent? a genera?iei decre?eilor se afl? prin Italia ?i Spania, deci nu cotizeaz? în prezent la fondurile de pensii ?i s?n?tate, cel pu?in nu la cele române?ti. Dac? acum, cu o popula?ie activ? tân?r? avem permanente probleme la plata pensiilor, ce gândi?i c? se va întâmpla dup? 2030, când decre?eii vor ajunge ?i ei la vârsta repara?iilor capitale iar pensia lor va trebui achitat? de copii sau nepo?ii lor, mult mai pu?ini la num?r? Ei bine, r?spunsul depinde de deciziile de guvernare ce se vor lua între timp. Clar e îns? c? bine n-are cum s? fie, dup? cum arat? un raport al Expert Forum (EFOR) publicat azi (vezi la www.expertforum.ro. Raportul analizeaz? ?apte scenarii ?i observ? c? dac? nu schimb?m în mod radical ceva, sistemul actual se rupe: fie rata de înlocuire coboar? de la 45% pân? la 20% sau mai pu?in (cu alte cuvinte, pensia medie va fi a cincea parte din salariu, adic?, s? m? scuza?i, praful de pe tob?); fie vom p?stra rata de înlocuire la 45%, dar atunci deficitul bugetar al ??rii va exploda spre 8.5% (modelul Grecia) ?i va urma un colaps. M?surile urgente sunt cele ?tiute ?i impopulare, începând cu m?rirea – substan?ial? – a vârstei de pensionare ?i terminând cu l?rgirea bazei de contribu?ie, astfel încât to?i cei activi s? cotizeze la stat, iar nu doar jum?tate din ei, ca ast?zi. Problema e c? nu ?tiu care guvern va avea curajul s? le ia ?i când, din moment ce costul politic ar fi pl?tit în prezent iar beneficiile s-ar sim?i abia peste trei-patru cicluri electorale. Cu alte cuvinte, nu neap?rat demografia, ci populismul ?i lipsa de leadership ne vor duce la ruin?: din urm?torii zece ani, cinci vor fi electorali iar pensionarii sunt cel mai important ?i stabil grup de votan?i. A? avea curajul s? spun c? asta e adev?rata problem? a României azi, nu un plus-minus de 10% în aloc?rile UE pe care oricum n-ajungem s? le cheltuim.
Recomandările noastre
