Evenimentul Zilei > Actualitate > În 2009 îl celebrăm pe cel care a arătat că omul se trage din maimuţă
În 2009 îl celebrăm pe cel care a arătat că omul se trage din maimuţă

În 2009 îl celebrăm pe cel care a arătat că omul se trage din maimuţă

În 2009 se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui Charles Darwin şi totodată 150 de când naturalistul şi biologul britanic a publicat lucrarea „Originea speciilor” (cu titlul complet "Originea speciilor prin selecţie naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existenţă"). Drept urmare, Adunarea generală a International Union of Biological Sciences a hotărât ca anul 2009 să fie sărbătorit ca "Anul Darwin".

Fondator al teoriei evoluţioniste, omul de ştiinţă britanic este cel care a demonstrat că speciile evoluează de-a lungul timpului din strămoşi comuni prin procesul numit selecţie naturală.

Timp de cinci ani de zile, el a călătorit cu nava Beagle şi a trecut prin Ţara de Foc, Chile, Peru şi Insulele Galapagos. Şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului pe uscat: a studiat geologia, a observat distribuţia geografică a multor specii şi a colecţionat fosile. Nava s-a întors în Marea Britanie în 1836, iar pe baza datelor strânse, a conceput teoria evoluţionistă, potrivit căreia speciile evoluează de la formele simple la cele mai avansate. Noua teorie infirma credinţa că speciile erau fixe şi că erau date o dată pentru totdeauna.

Darwin, cel care a abordat problema sensibilă a originii omului

În autobiografia sa, Darwin scrie că lucrarea lui Malthus, "Eseu despre principiul populaţiei", l-a influenţat foarte mult: „Fiind bine pregătit pentru a înţelege lupta pentru existenţă care se desfăşoară peste tot datorită lungilor observaţii ale habitatelor animalelor şi plantelor, mi-a venit dintr-o dată ideea că în aceste condiţii variaţiile favorabile vor tinde să se păstreze, iar cele nefavorabile să se distrugă. Rezultatul ar fi formarea de noi specii.”

Carol Căpiţă, lector doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, specializat în preistorie şi antropologie, explică relevanţa teoriei lui Darwin pentru mediul ştiinţific: "În momentul actual, cred că un bun câştigat de care nu ne putem despărţi, indiferent de ipotezele de lucru pe care le acceptăm, este tocmai acela că speciile evoluează în funcţie de mediu. Câştigul pe care îl avem astăzi de la Darwin este legat tocmai de faptul că introduce în ecuaţie problematica mediului".

Teoria lui Darwin este enunţată în introducerea cărţii "Originea speciilor", publicată în anul 1859 : “Deoarece se nasc mai mulţi indivizi din fiecare specie decât pot supravieţui şi, în consecinţă, se ajunge frecvent la lupta pentru existenţă, rezultă că orice fiinţă, dacă se schimbă oricât de puţin într-o manieră profitabilă pentru ea, datorită condiţiilor de viaţă complexe şi uneori schimbătoare, ea va avea şanse mai mari să supravieţuiască şi astfel să fie selectată natural. Datorită principiului eredităţii, orice schimbare selectată va tinde să se propage în noua formă modificată.”

Darwin a susţinut şi originea animală a omului ("Originea omului şi selecţia sexuală", 1871): "Meritul special al lui Darwin este ridicarea problemei dacă nu cumva însăşi specia umana nu respectă aceste reguli. Teoreticienii dinaintea lui, în special Lamarck sau Cuvier, ezitasera să ridice problema speciei umane”, arată Căpiţă.

Astăzi, scrierile lui Darwin, alături de genetica lui Gregor Mendel, formează baza biologiei moderne.

"Biserica Anglicană îţi datorează scuze pentru că te-a înţeles greşit”

Reacţiile Bisericii Anglicane vizavi de teoria evoluţionistă au fost împărţite. Autorităţile Bisercii au spus că ideile lui Darwin constituie o erezie, deşi clerul liberal a interpretat selecţia naturală ca pe un instrument al programului lui Dumnezeu.

În septembrie 2008, Biserica din Marea Britanie a lansat un articol în care mărturiseşte că cea de-a 200-a aniversare a zilei de naştere a lui Darwin este un moment potrivit pentru a-i cere scuze omului de ştiinţă: „La 200 de ani de la naşterea ta, Biserica Anglicană îţi datorează scuze pentru că te-a înţeles greşit şi, printr-o primă reacţie greşită, i-a încurajat şi pe alţii să nu te înţeleagă.”

Darwin şi europocentrismul

Foarte important pentru înţelegerea teoriei evoluţioniste este luarea în calcul a contextului istoric în care ea a fost elaborată. La mijlocul secolului al XIX-lea, mişcarea colonială era la apogeu, iar europenii aveau nevoie de un fundament moral pentru faptul că lumea "Bătrânului continent" este altceva, că n-a trecut prin faze aşa cum le regăseau etnografii în Asia de Sud-Est, în Africa sau în America Latină. Darwin s-a plasat în afara curentului de opinie europocentrist.

"În momentul în care cineva vine şi spune, domnule staţi puţin că oamenii au evoluat de-a lungul timpului şi în Europa ca şi altundeva, distrugea ceva din pretenţia de superioritate a europenilor. Şi atunci Darwin este un novator nu numai prin faptul că repune într-o perspectivă interesantă mediul, ci şi pentru faptul că ridică semne de întrebare asupra unor fundamente morale ale istoriei secolului al XIX-lea", subliniază Căpiţă.

"Secolul al XIX-lea era secolul în care europenii credeau cu convingere în destinul manifest al europenilor de a-i civiliza pe toţi ceilalţi. Iar Darwin spune "Stai puţin, că poate nu-i chiar aşa". E ca şi cum cineva îţi trage o palmă şi îţi spune "Trezeşte-te la realitate". Este epoca în care Rudyard Kipling are acel poem celebru în care spune că este povara omului alb să îi civilizeze pe ceilalţi. Darwin venea cu o chestie care întorcea totul. Şocul a fost enorm", mai spune Căpiţă.

"Să-l acuzi pe Darwin că e de vină pentru nazism este ridicol"

Faima şi popularitatea lui Darwin au făcut ca numele său să fie asociat cu idei şi mişcări care nu aveau decât o relaţie indirectă cu scrierile sale, iar alteori erau tocmai împotriva ideilor lui. De exemplu, naturalistul britanic a fost acuzat că prin lucrările sale a contribuit la apariţia nazismului şi a ideii de "rasă dominantă".

"Rădăcinile profunde, intelectuale, ale naţional-socialismului nu trebuie găsite la Darwin. Dimpotrivă. Să-l acuzi pe Darwin că e de vină pentru nazism este ridicol. Pur şi simplu ăsta este termenul cel mai bun. Cu atât mai mult cu cât ideea lui Darwin, nemărturisită, dar subiacenta cumva, este că totuşi, indiferent de naţiune, suntem aceiaşi. Este exact împotriva naţional-socialismului. Este exact pe dos", spune Căpiţă.

În plus, el se întreabă în ce măsură un cercetător este responsabil de uzul sau abuzul creaţiei sale: "Omul de ştiinţă nu poate opri pe cineva să-l citeasă prost. Ar fi fost nevoie de încă zece cărţi pentru a explica cum să nu fie citit. Iar Darwin nu mai e printre noi să se apere."

Recunoaşterea meritelor lui Darwin

În tot secolul al XIX-lea, au existat numai cinci pesonalităţi care nu aparţineau Casei Regale din Marea Britanie şi care au fost onorate cu o înmormântare de stat. Darwin s-a numărat printre ele: a fost înmormântat la Westminster Abbey, în apropierea lui Newton.

În 1992, naturalistul s-a aflat pe locul 16 în lista lui Michael H. Hart a celor mai influente personalităţi din istorie şi a fost al patrulea în cadrul proiectului "Cei mai mari 100 de britanici", sondaj de opinie realizat de BBC.

Pentru a-l celebra pe marele naturalist, Marea Britanie va emite la anul o monedă comemorativă de două lire ce îl înfăţişează pe Darwin faţă în faţă cu o maimuţă, înconjuraţi de inscripţia 1809 DARWIN 2009.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Accesează: