Manastirea Hurez, construita intre anii 1690 si 1697, la porunca domnitorului Constantin Brancoveanu in al doilea an la domniei sale, se afla in partea de nord a judetului Valcea, la poalele Muntilor Capatanii.

De cum ti se infatiseaza ochilor, dupa cativa kilometri de drum asfaltat prin sat, complexul monahal te copleseste prin maretia si trainicia zidurilor groase de caramida si prin frumusetea curtilor interioare, impanzite cu pomi fructiferi. 

Doua porti pana la Biserica Mare

La inceput trebuie sa treci de primele porti de fier si sa urci aproape doua sute de metri pe un drum pietruit. In stanga este o livada cu pomi fructiferi, iar in dreapta, in mijlocul unei poienite, hotelul manastirii, intr-o cladire veche, amenajata de maicute. Dupa ce ai trecut si de-al doilea sir de ziduri groase, prin portile masive din lemn, patrunzi in curtea interioara a manastirii. Privirea iti este atrasa imediat de Biserica Mare, un fel de ax in jurul caruia pulseaza toata viata manastirii.

Acum, cladirea este aproape in intregime acoperita de schele pentru ca se afla in plin proces de restaurare. Lucrarile la sfantul lacas au fost incepute acum 13 ani. Ar fi putut fi gata in trei ani, dar n-au fost bani. Maica ghid Ecaterina te intampina cu bunatate si te introduce in lacasul sfant. Chiar la intrarea in biserica, in pronaos, se afla tabloul care-l infatiseaza pe domnitorul Constantin Brancoveanu cu familia sa, doamna  Maria si rudele sale din neamul  Basarabilor si Cantacuzinilor.

Dincolo de pictura deosebita, un element de o frumusete rara e catapeteasma, sculptata in lemn de tei aurit, de curand restaurata. Spre apus, undeva la etaj, se ridica impunator Paraclisul, locul privat de rugaciune al domnitorului Brancoveanu.

Turcii au facut grajd in Biserica Bolnitei 

La rasarit, pe un deal aflat la o suta de metri distanta, se vede Biserica Bolnitei, ctitorita de Doamna Maria, o cladire nespus de frumoasa care, de asemenea, are urgent nevoie de reparatii. Pictura a fost distrusa aproape complet in unele locuri. In altele insa e intacta, desi turcii au transformat cladirea, in 1789, in grajd de cai. Doi pasi mai sus se vad ruinele bolnitei, locul in care erau izolati calugarii bolnavi si unde cei batrani isi traiau ultimele zile.

Din clopotnita ai o vedere de ansamblu asupra complexului monahal. Cuprinzi cu pivirea, nu departe de manastire, catre apus, Schitul Sfantul Stefan, apoi, mai la nord, in mijlocul unei livezi de la poalele dealului, Schitul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, ridicat in 1698, iar la sud se afla Biserica inchinata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril.

Foisorul lui Dionisie are o arhitectura de mare valoare artistica. Sculptura baroca a balustradelor si a celor cinci coloane este renumita. Pe langa frumoasele impletituri in piatra gasim, ca o prefigurare a rugaciunilor si a dorului de unitate, stema combinata a Tarii Romanesti si Moldovei.

In sfarsit, inainte de a iesi din incinta manastirii poti vizita muzeul Constantin Brancoveanu, unde se pastreaza prima Biblie tradusa in romaneste de  Serban Cantacuzino.

Ceausescu a vrut s-o inchida

Doar o minune a salvat aceasta ctitorie de la disparitie. „In 1989, Ceausescu a dat un decret ce urma sa intre in vigoare la 1 ianuarie 1990, prin care toate manastirile din Romania urmau sa fie inchise. Din fericire a venit Revolutia si am scapat.

CTITORII

Brancovenii, la loc de cinste

Familia ctitorului Constantin Brancoveanu se afla la loc de cinste in pronaosul Bisericii Mari. Maica Ecaterina ne spune ca domnitorul a dorit ca aceasta manastire sa fie necropola familiei. Mormantul pregatit de el aici este insa gol si acum. Domnitorul a fost decapitat la Instanbul impreuna cu cei patru fii ai sai pentru ca n-au vrut sa renunte la religia crestina, in data de 15 august 1714, in ziua in care implinea 60 de ani.

„Cati in lume au martiri precum Brancovenii nostri? Cati voievozi si-au fazut fiii schingiuiti pentru credinta?”, ne-a spus Gherghe Maracineanu, un pensionar de 57 de ani, din Caransebes, pe care l-am intalnit la manastire. Trupurile martirilor au fost aduse in mare taina in tara, sase ani mai tarziu, si inhumate la Biserica „Sf. Gheorghe” din Bucuresti. Maicutele de la Horezu spera insa ca macar o particica din moastele Brancovenilor sa fie aduse aici pentru a se respecta dorinta domnitorului.

INAUNTRU

55 de maicute

Initial, Hurez a fost manastire de calugari. Din 1872, dupa ce s-a stins si ultimul calugar, a devenit manastire de maici.  Acum, la manastire si la schiturile din apropiere locuiesc 55 de maicute. Multe sunt aici de zeci de ani. Au ferma de animale, gradini de zarzavat, livada, iarna tes covoare oltenesti, pe care le vand apoi, picteaza icoane. Maica stareta este Pavelina Gagea. Maica Ecaterina, care vietuieste aici de peste 20 de ani, a scris numeroase lucrari despre manastire.

PLEDOARIE

Mugur Isarescu: „Un monument fascinant!”

„Fascinant acest monument: Manastirea Horezu. Cum fascinant este intregul ansamblu in care se integreaza perfect – manastirile din nordul Olteniei. Un ansamblu ce nu este cu nimic mai prejos decat manastirile din nordul Moldovei. Exista o singura diferenta: cele din nordul Moldovei au avut parte de mai multa mediatizare.

Motiv ce a determinat Banca Nationala – atunci cand era posibil din punct de vedere legal, inainte de anul 2000 – sa sprijine publicarea unui album, in limbile romana si engleza, care sa puna in lumina si capodoperele din nordul Olteniei. Tot atunci am sprijinit si refacerea lor, caci suferisera mari stricaciuni. Personal sunt legat de toate manastirile din zona, de Tismana, de Bistrita, de Polovraci, de Govora, de Surpatele, de Manastirea Dintr-un Lemn, pe care le vizitez deseori.

La Horezu, ctitorie de seama a lui Voda Brancoveanu, ma impresioneaza anvergura maiestuoasa, voievodala, a intregului complex, cu tot cu schituri, unitatea stilistica, motivele decorative, admirabila iconografie, armonia culorilor. Privelistea din pridvorul corpului principal – unde maicutele au pus la punct un minunat spectacol floral, in care muscatele fac casa buna cu sculpturile originale de pe stalpi – este divina.

Imi place sa privesc, din pridvor, muntii care se profileaza in zare. Totul este minunat, aici, cu exceptia unui stalp de inalta tensiune, care face nota distonanta cu impresionanta zidire ce pastreaza, peste vremuri, atmosfera sfarsitului anilor 1600.”
mugur isarescu, guvernator BNR

FISA TEHNICA

Totul e autentic

Dimensiuni. Manastirea Hurez se intinde pe o suprafata de peste 3 ha.

Potential turistic. Anual, este vizitata de peste 60.000 de turisti, romani si straini, care vin atat iarna, cat si vara. Pelerinajul din perioada Pastelui este renumit.

Unicitate. „Este cel mai bogat ansamblu de arta brancoveneasca. Totul este autentic, exact ca acum 300 de ani. Nu am lasat modernul sa puna stapanire. Exista inclusiv liziera de castani comestibili care se pare ca a fost plantata chiar de Constantin Brancoveanu.” (Maica Ecaterina)

Notorietate. A fost inclusa pe lista patrimoniului mondial Unesco in 1993. Printul Charles a petrecut aici trei zile intr-una dintre chilii, in 2005.

Legenda. Numele manastirii ar veni de la niste pasari de noapte, huhurezii, asemanatoare bufnitelor, dar de talie ceva mai mica si cu un penaj frumos colorat. 

Acces. Pe DN 67 Rm. Valcea – Targu-Jiu, la poalele Muntilor Capatanii. Daca vii dinspre Rm. Valcea, chiar inainte  de a cobori dealul spre orasul Horezu, o iei la dreapta spre satul Romanii de Sus. Te ajuta si indicatoarele turistice pe care scrie „Manastirea Horezu, monument UNESCO”.

Cazare si masa. Exista un minihotel cu 13 camere (30-35 de locuri). Pretul: 100 de lei pe noapte pentru o camera. In Horezu exista de asemenea posibilitati de cazare la un han turistic.

Semnal GSM. Acceptabil.

VOX POPULI

„Perla coroanei”

Christian Toanchina, geolog, Calgary-Canada: „Vin aici de cate ori ajung in Romania. Pentru reculegere, pentru liniste, pentru arhitectura si pentru picturile bisericesti.”

Madalina Vasilcoiu, 27 de ani, Craiova, inginer: „Imi place curtea si ma impresioneaza castanii de langa manastire, care am inteles ca au o vechime de peste 300 de ani. Acum am venit special sa le fac o poza.”

Gheorghe Maracineanu, 57 de ani, pensionar, Caransebes: „Este perla coroanei! Sunt pelerin, vin mereu aici si sunt coplesit de personalitatea celui care a ctitorit-o.”

Florin, 44 de ani, Caransebes: „Anul trecut nu am putut intra in biserica mare pentru ca sunt bolnav si scarile erau prea multe si prea inalte. Acum am reusit! Sunt in casa lui Dumnezeu si simt linistea cum ma impresoara, simt ca ma incarc de energie pozitiva si ca imi gasesc echilibrul sufletesc.”

Cititi si:

Biserica Densus, un templu romanesc

Miracolul din burta muntelui

Cuibul de vulturi al Corvinilor

Capitala-minune a Europei

Veselie mare la cimitir

Mostenire dacica

Cetatea care traieste si azi

Ateneul, bijuteria pentru care romanii au dat cate un leu

Peles, blazonul regal al Romaniei

Cititorii propun alte posibile "minuni"

Casa Poporului, "vedeta" controversata

Crucea si spada sasilor

Mogosoaia, palatul domnesc

Manastire ‘nalta, cum n-a mai fost alta

Pe aici nu se trece decat cu piosenie

Cursa pentru voturi

Mii de cititori voteaza minunile Romaniei

Vor o minune in ograda lor