La începutul săptămânii, într-o staţie din Prahova, hoţii au furat 30 de relee dintr-un tablou care gestiona instalaţia de semnalizare. Pe piaţă, "prada" ar fi fost valorificată pe câţiva zeci de lei. Anul trecut au fost înregistrate 2.802 de furturi, aproape dublu faţă de 2009.

La începutul aceste săptămâni, 39 de trenuri care aveau traseu prin gara Cricov, o localitate din judeţul Prahova, au fost nevoite să meargă cu viteza melcului. Călătorii au aşteptat mai bine de o oră în câmp. E scenariul absurd care se întâmplă zilnic pe căile ferate din România. Potrivit statististicilor CFR, dacă se calculează o medie a furturilor de anul trecut, au fost câte şapte în fiecare zi. De vină sunt hoţii de fier vechi, iar miza furtului, care aproape paralizează mersul trenurilor, nu se ridică la mai mult de câteva zeci de lei. Însă, pentru CFR, paguba e de ordinul milioanelor de euro.

Potrivit oficialilor de la Căile Ferate, anul trecut au fost înregistrate 2.802 de furturi. Dintre acestea, 1996 au fost furturi de la instalaţii (cabluri de alimentare, sisteme de semnalizare, cabluri de telecomunicaţii) şi 806 de la de linii (şine de traverse înlocuite, buloane, plăci metalice de prindere). În total, paguba estimată de CFR se ridică la peste 18,5 milioane de lei, adică aproximativ 4,3 milioane de euro. Aproape dublu faţă de ce spune aceeaşi statistică din 2009, când au fost 1.335 de cazuri şi o pagubă de 2,3 milioane de euro.

Un singur furt, întârzieri de 2.400 de minute

Luni, de exemplu, între gările Cricov şi Inoteşti din judeţul Prahova au dispărut în jur de 30 de relee de la un panou de semnalizare. S-a întâmplat seara, iar la prânz, în jurul orei 14.00, meseriaşii de la CFR încă lucrau să repună în funcţiune sistemul de semnalizare. Cumulat, cele 39 de trenuri au avut întârzieri de 2.400 de minute, adică o zi jumătate. "Au deschis cu o rangă panoul şi le-au scos pe toate. Le-au furat pentru cupru, dar e puţin, are vreo 200 de grame o bobină din asta", ne-a exemplificat unul dintre angajaţii care lucrau să remedieze problema. "Am reuşit să recuperăm toate releele, pentru că hoţii le-au abandonat în câmp, nu le-au mai luat cu ei. Avem câţiva suspecţi pe care îi anchetăm", a declarat şeful Poliţiei Transporturi Feroviare Ploieşti, Petre Urziceanu.

La intrarea în Ploieşti, la primul centru de achiziţii de metale, unde ar fi putut să valorifice cuprul, hoţii ar fi luat 20 de lei pe kilogram. În total, dacă scoteau toată sârma de pe relee n-ar fi obţinut mai mult de 120 de lei. Însă, pentru CFR, înlocuirea unui releu, în care intră costul acestuia şi manopera, se ridică la 500 de lei pentru fiecare în parte. În total, pagubă de aproximativ 15.000 de lei, plus nervii întinşi la maxim ai călătorilor care au fost nevoiţi să-şi piardă vremea prin gări sau pe câmp. Se fură de la poduri, panouri de comandă şi macazuri

Reprezentanţii CFR spun că în locurile unde au fost furturi s-au înlocuit componentele care stârnesc interesul hoţilor de fier. "Inductorii de autostop în carcasă de aluminiu, picheţi din fontă, funii din cupru şi alte elemente au fost înlocuite cu componente nemetalice sau din oţel care nu pot fi valorificate în centrele de colectare. De asemenea, au fost înlocuite traseele aeriene de telecomunicaţii cu conductori din cupru, cu trasee de telecomunicaţii subterane cu fibră optică şi s-a asigurat iluminatul în triajele predispuse sustragerii de componente feroviare", a precizat Oana Brânzan, reprezentantă CFR.

Cele mai frecvente şi mai grave furturi, care afectează direct traficul feroviar, sunt cele de la sistemele de semnalizare. "Pe lângă tablourile de comandă, unde hoţii fură releele, mai caută cabluri de la poduri şi de la macazuri. Când se întrerupe sistemul de semnalizare, automat cei care gestionează traficul în zonă sunt informaţi, iar trenurile reduc viteza până la 20 km/h. Apoi, fiecare garnitură pleacă pe rând din prima gară. Fiecare tren trebuie să aştepte până cel din faţa lui ajunge în următoarea gară şi se repetă procedură pentru fiecare în parte", ne-a explicat un şef de gară. Firmele care cumpără metale furate ar putea fi închise

Am încercat să luăm un punct de vedere şi de la şefii CFR, însă au evitat să comenteze subiectul. Preşedintele SNCFR ne-a spus "să luăm legătura cu cei de la Infrastructură, pentru că ei ştiu mai bine situaţia". La "Infrastructură", directorul de exploatare Viorel Scurtu şi directorul de Instalaţii Ovidiu Mihăescu au transmis că nu fac comentarii decât prin comunicate de presă.

Pentru a mai stopa din puhoiul de furturi de la CFR, în urmă cu trei săptămâni, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a interzis achiziţionarea de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase, precum şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară. Hotărârea mai precizează că agenţii economici care vor fi prinşi că achiziţionează materialele interzise vor primi amenzi cuprinse între 20.000 şi 40.000 de lei şi se poate ajunge până la anularea autorizaţiei de colecatare a deşeurilor. Furturile de cabluri s-au extins în toată Europa. Cauza ar fi cerere mare a cuprului pe pieţele din China şi Statele Unite

• Englezii au înregistrat peste 2.700 de cazuri, cu aproximativ 65% mai multe decât în 2009. Numai în luna ianuarie a acestui an au fost peste 300 de furturi de cabluri de cupru. Şefii poliţiei britanice a Transporturilor, citaţi de jurnaliştii englezi de la Independent on Sunday, spun că furtul de cablu este a doua prioritate după pericolul unor atentate teroriste. Pierderile toatale s-au dublat anul trecut, depăşind 900 de milioane de euro;

• În Italia, furturile cablurilor de cupru au produs anul trecut o pagubă de 3 milioane de euro. Cele mai importante acţiuni ale hoţilor au avut loc la Roma şi Neapole, unde au fost arestaţi aproape 30 de suspecţi. Dintre aceştia, doar 7 erau italieni, restul erau români. Poliţia italiană a desfiinţat mai multe topitorii improvizate de pe câmpiile din apropiere;

• În Spania, în ultimii trei ani au fost furaţi în jur de 400 de kilometri de cablu de cupru. Poliţiştii au stabilit că bandele de hoţi sunt formate din spanioli, români şi bulgari;

• La bulgari au fost semnalate peste 1.600 de furturi din infrastructura căilor ferate. Au fost cazuri în care s-a furat bucăţi întregi de şine;

• Autorităţile belgiene spun că s-au dublat anul trecut numărul de furturi de cablu de cupru. Minutele de întârziere provocate de aceste furturi au crescut de la 10.000, în 2009, la 15.000, în 2010. Poliţiştii belgieni spun că printre hoţii prinşi sunt şi români.