Calin Hera: "Tinerii politicieni se transforma, treptat, in cei carora le iau locul".
O fost om pana o ajuns ministru. Apoi nu s-a mai putut intelege nimeni cu el. Io i-am spus sa nu fure.” Asa i-a declarat reporterului EVZ despre nepotul ei o matusa a fostului ministru al agriculturii, Ioan Avram Muresan.
Vorbele femeii ar fi putut fi spuse la suparare (matusa se teme ca nepotul, care prospera, ii va lua pamantul, hraparet). Dar indaratul acestor cuvinte sta un lucru pe care l-au observat in primul rand aceia care au cunoscut un om politic roman „la tinerete” si care il stiu cum e si dupa ce a urcat in varf: transformat.
In urma cu zece ani, am coordonat un program, Academia Parlamentarilor, derulat de Societatea Academica din Romania. Pe scurt, dupa alegerile din 1996, au fost alesi 10-15 politicieni din noul val, considerati de perspectiva, dintre cei care intrasera pentru prima oara in parlament. Mai multi experti independenti din diferite domenii i-au „scolit” pe noii parlamentari.
Nu-i mai tin minte pe toti „studentii” (intre ei erau vranceanul Nichita de la PNTCD, liberalii Puiu Hasotti si Paul Pacuraru, PSD-istul Marian Sarbu - viitorul ministru PSD al muncii), dar imi amintesc discutiile care aveau loc intre politicienii la inceput de drum. O incantare! Dispute interesante in care fiecare isi apara punctul de vedere raportandu-se la ideologia partidului din care provenea. Mi-am imaginat acele discutii intr-un parlament viitor si mi-am zis, atunci, ca acesta va arata mult mai bine. Si abia asteptam vremea in care noua generatie de politicieni ii va lua locul celei vechi. Iluzii.
Ce s-a ales de tinerii politicieni de atunci? De lupii tineri liberali sau taranisti? De sperantele social-democratiei din Romania? Vedem cu ochiul liber: praful! Rateuri politice, dosare la DNA, discursuri goale, mutre sterse.
La un moment dat, Ioan Avram Muresan avea discurs, era vioi, se lupta cu PSD-istii corupti ai lui Iliescu. „O fost om”, cum zice acum matusa-sa. Stiti ce i s-a intamplat intre timp? A intrat in sistem. Caci sistemul nostru politic e alcatuit in asa fel incat tinerii politicieni se transforma, treptat, in cei carora le iau locul. Asta in cazul in care ajung acolo, sus, in pozitii in care pot lua decizii.
Cei mai multi dintre cei despre care ziceam ca vor alcatui noua generatie de politicieni au „esuat” politic in joburi bine platite la multinationale sau peste mari si tari, in lumi normale. Asa se face ca mi-e greu sa numar cinci politicieni romani cu putere de decizie pentru care sa bag mana in foc.
Raul e in felul in care sunt alcatuite partidele politice din Romania. Impanate inca din momentul originar cu securisti si activisti PCR, ele si-au dezvoltat sisteme de autoprotectie care fac practic imposibila ascensiunea in ierarhie fara pile, bani multi sau compromisuri teribile.
„Daca pica guvernul, ma bate gandul sa intru in politica. Poate asa se mai curata PNL-ul”, imi marturisea un amic, dupa difuzarea casetei cu spaga lui Remes. Ceea ce ai de gand e, teoretic, bine, foarte bine. Dar eu nu cunosc nicio poveste de succes de acest gen, i-am zis. Oricat ai fi de bun, te vei strica, i-am zis, si-mi pare rau, pentru ca nu vreau sa fiu cinic.