Stadiul real al infrastructurii rutiere din România după expirarea termenului PNRR. Ce se deschide în 2026 și de ce sunt necesare alocări din bugetul de stat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Expirarea termenului de la finalul lunii august privind proiectele derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a adus în atenția publică situația infrastructurii rutiere majore din România. Discuția privind stadiul de execuție al autostrăzilor, drumurilor expres și podurilor vizează atât tronsoanele din Autostrada Moldovei A7 sau sectorul Margina-Holdea de pe A1, cât și soluțiile financiare pe care statul trebuie să le aplice pentru finalizarea lucrărilor rămas de executat.

Purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Alin Șerbănescu, a oferit clarificări cu privire la sumele trase din fondurile europene, kilometrii care necesită finanțare de la bugetul de stat și procedurile contabile necesare pentru continuarea investițiilor. Discuția s-a purtat la podcastul Picătura de business, moderat de Radu Preda pentru evz.ro, difuzat pe canalul de YouTube Hai Românnia.

Bilanțul fondurilor PNRR și tronsoanele rămase de finalizat

În ceea ce privește acoperirea financiară a proiectelor de infrastructură rutieră după data de 31 august, reprezentantul CNAIR a precizat că sumele aferente lucrărilor executate până la această limită sunt decontate din fonduri europene. Diferența de lucrări urmează să fie suportată din bugetul național.

Radu Preda: „Nu sunt de față, nu mai vorbim de ei, vorbim de ai voștri. Hai cu subiectul ardent, că suntem pe 4 septembrie, la 4 zile după expirarea termenului fatidic de 31 august, când ar fi trebuit să încheie toate proiectele finanțate prin PNRR, ce a rămas pe din afară? Ce n-am reușit să terminăm la timp și trebuie să băgăm mâna în buzunar, referitor la infrastructură rutieră, desigur.”

Alin Șerbănescu: „Aici, practic, trebuie să băgăm mâna în buzunar pentru ce a mai rămas din autostrada 7, autostrada Moldovei, dar nu 77 de kilometri, cum încearcă a unii să spună, pentru că ele sunt la diverse grade de execuție, 68%, 55%. Media ar fi... Deci,”

Cum arată calculele

Radu Preda: „practic, ce s-a terminat, ce s-a lucrat până pe 31 august se decontează.”

Alin Șerbănescu: „Se plătește, da, se plătește. Deci ar mai fi rămas, ar mai rămâne deplătit efectiv din bugetul de stat din autostrada a Moldovei 25 de kilometri. Deci atât, așa, suprapunând procentele pe kilometri ca să înțeleagă toată lumea, în diverse stadii. Și mai rămân vreo 2,3 kilometri din cei 9 kilometri, 10 kilometri, aproape. de plătit-o din bugetul de stat, pe Lugoșdeva, secțiune E și D, acolo unde se construiesc acele faimoase tuneluri pentru urși. Deci, una peste alta, undeva la 32 de kilometri din cei 470, parcă, de kilometri inițial băgați în PNR, ar mai rămâne de suportat din bugetul de stat. Bine, și aici cu PNR-ul este o poveste întreagă. Că inițial au fost vreo 400 și ceva de kilometri. finanțați prin PNR.”

Alin Șerbănescu: „După care, anul trecut, dacă ne aducem aminte, a venit guvernul și a zis nu mai lăsăm 470.”

„Contează balanța overall”

Radu Preda: „A mai răzgândit.”

Alin Șerbănescu: „Da, mai scoatem. Și au rămas vreo 300 și ceva. Din 300 și ceva am făcut deja 270 sau 280. Adică am tot făcut din ei. Și a rămas și o zvârta asta. Dacă este să suprapunem, să vedem ce nu s-a făcut din kilometri inițial, ar mai rămâne 77 de kilometri din cei 470, să ziceți, 780, așa care nu s-au făcut din kilometri inițial. Fără să luăm în calcul ce s-a mai scos pe parcurs. Iar dacă o luăm în termen de bani atrași, nouă ni s-au dat lac în aer. Pentru infrastructură rutieră 5,4 miliarde să cheltuim și am cheltuit 7 miliarde. Deci n-am pierdut nici bani. Adică suntem din punctul de vedere...”

Radu Preda: „Păi da, da, contează balanța overall, nu neapărat voi la CNRI. Da,”

Alin Șerbănescu: „overall e adevărat că am fost întrebat de unde, de ce am luat noi 1,6 miliarde în plus și evident le-am luat de alte proiecte care nu s-au terminat prin PNR.”

Continuitatea investițiilor rutiere și ajustările bugetare

Toate tronsoanele aflate în lucru vor fi finalizate, neexistând riscul ca vreun proiect să fie abandonat din cauza modificării cadrului de finanțare. Administrația centrală urmează să își asume acoperirea diferențelor financiare pentru șantierele în curs.

Radu Preda: „Te întreb altfel. Există vreun proiect sau vreun fragment de proiect care este în pericol să nu se facă din cauza că nu ne-am încadrat în acest termen?”

Alin Șerbănescu: „Nu.”

Radu Preda: „Adică ideea să nu... Adică tot ce a rămas nefăcut își va asuma statul continuat?”

Alin Șerbănescu: „Eu adică așa sper că ar fi chiar de râsul curcilor, ca să zicem așa, să mai avem de făcut. 32 de kilometri și să nu avem capacitatea să îi finanțăm.”

„La rectificare, trebuie aduși din alte zone din bugetul de stat”

Trecerea de la finanțarea prin PNRR la resurse din bugetul național implică demersuri administrative și ajustări ale alocărilor bugetare la nivelul Ministerului Transporturilor.

Radu Preda: „Dar acum, din punct de vedere birocratic, voi aveți o problemă, da? Deci o sursă de finanțare s-a închis, mai aveți bani de luat, ce proceduri trebuie făcute? Trebuie rectificat bugetul companiei sau cum?”

Alin Șerbănescu: „Da, într-adevăr. Pentru că în momentul în care erau pe PNRR, la început, când s-a făcut bugetul Ministerului Transporturilor, de fapt, nu al companiei, că noi suntem sub Ministerul... când s-a făcut bugetul Ministerului Transportului, doar suma de cam 320 de milioane de lei sunt restanți, cum ar veni, ar mai trebui suportați din bugetul de stat. Nu s-au calculat și 320 de milioane de lei? de euro, pardon, 320 de milioane de euro care ar trebui pentru finalizarea lucrărilor. Acum, la rectificare, trebuie aduși din alte zone din bugetul de stat și îndreptat spre finalizarea autostrăzilor.”

Estimări privind ritmul lucrărilor și sursele alternative de finanțare

Ritmul de execuție pe șantiere permite deschiderea de noi kilometri de autostradă în perioada următoare, iar plățile pentru lucrările recepționate spre finalul anului pot fi eșalonate pe exercițiul bugetar viitor.

Radu Preda: „Asta e vorba, banii ăștia, dat fiind stadiul proiectelor, ar trebui cheltuiți în ce interval de timp, de acum încolo, în cam câte luni?”

Alin Șerbănescu: „În mod normal, mai avem de finalizat, cu certitudine mai finalizăm anul acesta, încă aproximativ 50 de kilometri pe autostrada Moldova.”

Suma care s-ar putea să fie o problemă

Radu Preda: „Deci 50 de milioane. Să zicem... Grosomotul.”

Alin Șerbănescu: „50 de milioane de euro, da. Și ar mai rămâne 28 de kilometri de la Mircești la Pașcani, dar nu 28 de kilometri întregi. Restul din cei 28, că acolo este 55% este stadiul fizic, deci și 45%, să spunem, ar mai rămâne până la final de an și începutul anului viitor, dar pe măsură ce ne apropiem de finalul anului, se mai fac din ei și o să ajungem probabil la un stadiu de 80-85% și ar mai rămâne doar 15% de suportat anului viitor.”

Radu Preda: „Toată suma aia băgată în bugetul pe anul ăsta s-ar putea să fie o problemă, că bugetul e cam ciuruit.”

Alin Șerbănescu: „Aici e ideea. Că îi poți defalca. Adică poți da niște sume acum și pe măsură ce te apropii de sfârșitul anului, poți să reportezi pe următorul an plata unor factorii. Că, de exemplu, dacă am lucrări care se finalizează pe 25 decembrie,”

Radu Preda: „E clar că se plătesc în ea.”

Alin Șerbănescu: „Se plătesc în bugetul anului viitor. Adică asta e chestie de finanțiști.”

Pentru acoperirea necesarului financiar, CNAIR analizează posibilitatea transferării unor proiecte pe Programul Transport, fiind exclusă utilizarea altor mecanisme de creditare destinate exclusiv infrastructurii militare.

Radu Preda: „Da, am auzit o vorbă așa, spuneau că pentru aceste porțiuni rămase neexecutate și care nu vor mai avea finanțare prin PNRR, există posibilitatea să fie mutate, nu știu cum se pronunță, SAFE, SAFE.”

Alin Șerbănescu: „Nu, nu, nu, ele pot fi mutate și într-adevăr, ai auzit... ceva, încercăm să le mutăm pe PT, adică pe programul transport, care e programul operacional. E programul operacional. Așa. Pe SAFE nu pot fi mutate pentru că SAFE-ul este un program de finanțare care este de fapt împrumut, cum și o mare parte din PNRR la noi a fost împrumut, după aia a trecut pe granturi, după aia pe împrumuturi, a fost un artificiu întreg, ca să spunem așa. Așa. E, seiful a fost acordat strict pentru obiective strategice militare.”