Harta adăposturilor anti-aeriene și anti-atomice. Cât de pregătită e România

Șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, a separat clar responsabilitățile instituționale privind adăposturile anti-aeriene, subliniind necesitatea reevaluării sistemului de protecție civilă în contextul tensiunilor regionale. „Ministerul Apărării Naţionale nu este structura responsabilă cu gestionarea adăposturilor anti-aeriene, anti-atomice sau de altă natură”, a declarat acesta în cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri.

Gheorghiță Vlad: „E o problemă de siguranță națională”

Cu toate astea, șeful Statului Major al Armatei susține că este o problemă de siguranță națională:

„În schimb este o problemă de siguranţă naţională şi s-a văzut foarte clar în conflictul din proximitatea graniţelor României că este absolut necesar să revedem acest sistem de adăposturi”, a precizat generalul Gheorghiţă Vlad.

Generalul Gheorghiţă Vlad. Sursa foto: Captură video Facebook

MApN deține informații despre adăposturile existente

Acesta a explicat că, deși gestionarea nu intră direct în atribuţiile MApN, instituția deține informaţii detaliate despre infrastructura existentă:

Satul vechi de 5.000 de ani din Scoția scos la lumină de o furtună și conservat aproape intact sub nisip

Vedete de la Hollywood care și-au început cariera încă din copilărie

„Vreau să vă asigur în schimb de un alt lucru. Ministerul Apărării Naţionale are o evidenţă a unei bune părţi a acestor adăposturi. Avem o evidenţă a reţelei de metrou care poate fi folosită în acest scop. Avem o evidenţă a tuturor clădirilor cu subsol peste două niveluri şi avem planuri de evacuare pregătite cel puţin pentru unităţile militare sau în ceea ne priveşte, pentru sarcinle pe care le avem, pentru evacuare. Dar există foarte mult spaţiu de îmbunătăţire în acest domeniu”, a mai transmis șeful Statului Major al Armatei.

Ce orașe au cele mai multe adăposturi de protecție

Datele prezentate într-un raport al Curţii de Conturi indică diferențe majore la nivel național. Bucureştiul și județul Ilfov au cele mai multe adăposturi de protecție civilă – 588 – însă doar unul din trei este funcțional.

Județul Dolj dispune de 213 adăposturi, Galațiul de 185, Prahova de 183, Constanța – 114, Bihor – 96 și Brașov – 93. La extrema cealaltă se află șapte județe cu mai puțin de opt adăposturi fiecare: Caraş-Severin (8), Tulcea (6), Dâmboviţa și Buzău (câte 5), Vrancea și Giurgiu (câte 3), iar județul Neamț are un singur adăpost disponibil.

Conform raportului Curții de Conturi, România are de zece ori mai puţine adăposturi de protecţie civilă decât Finlanda, o țară cu o populație de sub 6 milioane de locuitori, ceea ce evidențiază un decalaj major în capacitatea de protecție a populației în caz de conflict armat.