Preşedintele Federaţiei Sindicale Spiru Haret, Marius Nistor, a declarat, pentru evz.ro, că Executivul nu vrea să elaboreze legea salarizării unice a personalului bugetar ca să nu deranjeze nici Magistratura, nici Internele.

“De medic ţi-e teamă doar atunci când ai o problemă de sănătate. Dar de MAI şi de Magistratură te vei teme întotdeauna, mai ales după ce ieşi de la Putere”, susţine Marius Nistor.

Toţi se vor excepţii de la regulă

Angajaţii din Ministerul Justiţiei, MApN şi MAI vor propriile grile de salarizare. De exemplu, reprezentanţii Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) susţin că  judecătorii reprezintă o categorie deosebită faţă de ceilalţi bugetari şi trebuie trataţi ca atare.

“Statul vrea ca cei mai buni din fiecare promoţie de absolvenţi de drept să profeseze şi, atunci, îi plăteşte corespunzător. Dacă nu, îi pierde”, a declarat Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR.

„Ar fi o premieră pentru România postdecembristă ca puterea judecătorească să fie integrată într-o lege a salariaţilor bugetari, tendinţa europeană fiind aceea ca puterea judecătorească, sub aspectul salarizării, tocmai pentru a accentua independenţa sistemică a justiţiei, să beneficieze de o lege separată.

În acest sens, judecătorii, prin adunările generale, vor cere să fie primiţi la consultările pe marginea proiectului legii unice de salarizare, tocmai pentru că această lege îi priveşte nemijlocit”, completează  Dragoş Călin, vicepreşedinte UNJR.

Preşedintele Federaţiei Sindicale Spiru Haret, Marius Nistor, a declarat, pentru evz.ro, că  Executivul nu vrea să elaboreze legea salarizării unice a personalului bugetar ca să nu deranjeze nici Magistratura, nici Internele.

  Variantele de echivalare, deocamdată speculaţii

Potrivit criteriilor de ierarhizare a funcţiei publice, postul de profesor cu gradul I de liceu cu o vechime în muncă de 6-10 ani ar fi echivalent cu cel de plutonier adjutant cu studii superioare, expert vamal principal, muzeograf gradul II, preot de parohie sau farmacist. 

Funcţia de medic primar ar urma să fie echivalată ca salarizare cu cea de conferenţiar universitar, căpitan, consilier superior în minister sau artist liric de operă. Iar un referent superior în minister va câştiga cât un secretar de şcoală, pedagog, soldat, statistician medical sau laborant.

“Exemplele vehiculate în presă au reprezentat doar ipoteze de lucru cu privire la echivalarea funcţiilor.Ca să ajungă conferenţiar, acea persoană a făcut ceva carte, spre deosebire de plutonierul adjutant, care a dobândit nişte cunoştinţe tehnice, uşor de asimilat. Nu ştiu dacă e bine ca cei doi să aibă acelaşi salariu”, a declarat Dumitru Cornoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Pe de altă parte, Marius Nistor crede că e jignitor să pui pe picior de egalitate un profesor cu zece ani vechime, care are gradul I (maximul performanţei didactice) cu un plutonier adjutant.

Reprezentanţii Ministerului Muncii spun că, până în prezent, nu a fost întocmită o grilă de salarizare, acest lucru urmând să se realizeze după ce va fi stabilită echivalarea funcţiilor bugetare.

Potrivit principiilor adoptate de Guvern, Legea salarizării unitare nu va conduce la diminuarea veniturilor pentru unele categorii bugetare, ci la majorarea exponenţială a salariilor mici. De asemenea, sporurile salariale nu vor mai depăşi 30% din salariul de bază şi se vor acorda doar în anumite condiţii.

Proiectul de lege urmează să fie finalizat până la sfârşitul lunii iunie, şi va fi implementat în următorii 3 ani.

Principiile Legii salarizării unice:

• Legea va reglementa salarizarea tuturor categoriilor de personal plătite din fonduri publice, aşa cum sunt definite în Legea privind finanţele publice, având un caracter unitar;
• Raportul între salariul de bază minim pe economie şi salariul de bază maxim al personalului plătit din fonduri publice va creşte, astfel încât acesta să se apropie de practicile europene (1 la 15);
• Armonizarea sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice se va realiza ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii. Creşterile salariale necesare realizării acestui obiectiv vor avea în vedere indicatorii macroeconomici şi evoluţia indicatorilor sociali;
• Salariul de bază va deveni principalul element al câştigului salarial şi se va realiza prin includerea în salariul de bază a unor sporuri care au un caracter general, astfel incat ponderea sporurilor in castigul salarial va fi de cel mult 30%, pe total personal bugetar;
• Va fi creată o nouă ierarhie a salariilor de bază, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate;
• Construcţia noului act normativ va urmări ca, la trecerea de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare, nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări;

Criteriile de ierarhizare a funcţiei publice:

• nivelul studiilor şi competenţele; 
• importanţa socială a muncii;
• complexitatea şi diversitatea activităţilor;
• responsabilitatea şi impactul deciziilor;
• expunere la factori de risc; 
• incompatibilităţi şi conflicte de interese;
• dificultatea activităţilor specifice; 
• sfera de relaţii - interacţiunea cu factorii externi;
• condiţii de acceptare pe post.