Guvernul României. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Guvernul a transmis printr-un comunicat oficial că „nu are în vedere şi nu discută în acest moment posibilitatea creşterii vârstei standard de pensionare”, după ce premierul Ilie Bolojan a afirmat, într-un interviu televizat, că fără o astfel de măsură „vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii”.
„Din punctul meu de vedere, suntem în situaţia în care avem nevoie de mai mulţi oameni în piaţa reală a muncii. Şi pentru asta, că ne place, că nu ne place, trebuie să creştem vârsta de pensionare”, a spus premierul luni seară la TVR 1.
Ce a vrut să spună premierul
Precizările Executivului vin după reacțiile publice stârnite de afirmațiile făcute deIlie Bolojan. Potrivit Guvernului, premierul s-a referit exclusiv la eliminarea excepțiilor pentru categoriile cu statut special, nu la vârsta generală de pensionare.
„În interviul de la TVR, premierul Ilie Bolojan s-a referit exclusiv la vârstă de pensionare a categoriilor cu statut special în această privinţă, deci la eliminarea excepţiilor de la vârstă standard”, a transmis Executivul.
Astfel, mesajul oficial clarifică faptul că nu este în discuție o schimbare a vârstei generale de pensionare, stabilită prin lege, ci doar a regimurilor speciale, cum sunt cele pentru militari, polițiști sau alte structuri.
În declarația sa, Ilie Bolojan a atras atenția asupra dezechilibrelor care vor apărea în următorii ani între numărul pensionarilor și al angajaților activi. „În anii următori vor ieşi la pensie generaţii de 400.000-500.000 de oameni, iar concomitent, numărul celor care vor fi în câmpul muncii va fi 200.000”, a explicat acesta. Această prognoză scoate în evidență una dintre cele mai mari provocări pentru sustenabilitatea sistemului public: scăderea populației active și creșterea numărului de beneficiari. Practic, raportul contributori–pensionari se va deteriora, ceea ce pune presiune directă pe buget.
Premierul a subliniat că, dacă nu sunt luate măsuri, consecințele ar putea fi dramatice.
„Practic, dacă nu creşti vârsta de pensionare în general, la toate categoriile inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensiipeste cinci ani, peste zece ani. Nu putem amaneta viitorul generaţiilor care vin după noi”, a declarat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan. Sursă foto: Facebook
Context european și comparații
România nu este singura țară confruntată cu această dilemă. Mai multe state europene au crescut deja vârsta de pensionare, invocând aceleași probleme demografice. În Germania, de exemplu, vârsta standard urmează să ajungă la 67 de ani. În Franța, o reformă recentă a provocat ample proteste, după ce guvernul a decis creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Comparativ, România are în prezent o vârstă de pensionare de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei (care va crește gradual până la 65 de ani). Orice discuție despre majorarea acestor praguri este sensibilă și are implicații politice majore.
Eliminarea excepțiilor: o temă în discuție
Guvernul a indicat că intenția principală este de a analiza regimurile speciale de pensionare. În prezent, există categorii care se pot retrage din activitate mult mai devreme, beneficiind de pensii de serviciu.
Reducerea acestor excepții ar însemna o uniformizare a regulilor și o apropiere de sistemul contributiv clasic. Totuși, astfel de schimbări sunt dificile, deoarece implică negocieri cu sindicatele și riscul unor proteste sociale.
Creșterea vârstei de pensionare, fie și doar prin eliminarea excepțiilor, ar însemna menținerea mai multor persoane în câmpul muncii. Premierul a precizat că obiectivul este creșterea ponderii populației active între 50 și 65 de ani.
Această măsură ar putea reduce deficitul de forță de muncă și ar aduce venituri suplimentare la bugetul asigurărilor sociale. În același timp, există întrebarea dacă piața muncii este pregătită să absoarbă și să susțină angajați în vârstă, prin adaptarea condițiilor de lucru.
