Ceea ce părea imposibil ieri, astăzi e pe punctul de a se întâmpla: Grecia pare incapabilă să formeze un guvern care să joace după regulile austere ale UE.

Scenariul ieşirii Greciei din uniunea monetară nu mai este un subiect tabu. Mai mult, devine tot mai prezent în discursul public european. Iar eşecul Atenei de a rămâne în zona euro ar fi urmat, cel mai probabil, de intrarea în incapacitate de plată, spun analiştii economici. Însă grecilor nu le este frică de faliment. O demonstrează istoria: de fiecare dată când nu au mai putut plăti datoria, şi-au declarat incapacitatea de plată.

Care ar fi efectele asupra României? Le vom analiza în trei scenarii distincte. SCENARIUL ACCEPTABIL pen­tru România este cel al unui faliment "ordonat". Ţara noastră ar putea să nu fie afectată în mod deosebit, spune analistul financiar Bogdan Baltazar.

Asta înseamnă că finan­ţatorii externi ai Greciei menţin încrederea în pieţe, iar moneda euro câştigă teren faţă de alte valute. Încrederea în pieţele europene s-ar reflecta şi asupra României, care ar evita criza. Dobânzi mai mari pentru stat şi cetăţeni

Într-un SCENARIU PESIMIST, defaultul Atenei ar genera un efect psihologic negativ în pieţe. Aproximativ 13% din piaţa bancară românească şi un sfert din capitalul băncilor de la noi este controlat de instituţii greceşti. Potrivit analistului economic Aurelian Dochia, în caz de faliment, cel mai probabil scenariu este că sucursalele băncilor elene vor ajunge în mâinile altor acţionari din Europa sau din afara UE.

Totodată, costurile la care se împrumută statele europene, inclusiv România, ar creşte. Drept urmare, ar urca şi dobânzile la credite, apăsând mai greu pe bugetul şi aşa redus de criză al românilor, iar leul s-ar deprecia în continuare.

În CEL MAI ÎNTUNECAT SCENARIU, în piaţă s-ar instala panica şi deponenţii s-ar grăbi să-şi scoată banii de la băncile greceşti din România. Acestea ar fi preluate de banca-punte, creată în special pentru salvarea instituţiilor cu probleme, spune Aurelian Dochia. Potrivit acestuia, România ar putea trece din nou printr-o perioadă de restrângere, care ar putea fi chiar mai dureroasă decât cea din 2009-2010, pentru că vine deja pe un fond de austeritate prelungită.

În plus, ne putem aştepta la prăbuşirea exporturilor cu toate consecinţele sale: noi concedieri, tăieri de salarii, închideri de firme şi reintrarea într-o recesiune prelungită. 4,4373 este cel mai redus nivel al leului în raport cu euro din istorie, înregistrat ieri. Leul suferă din cauza crizei din Grecia

Click pe imagine pentru a mări

• Perioadele în care Grecia s-a aflat în faliment în epoca modernă însumează 90 de ani, adică aproximativ jumătate din perioada de independență a țării.

Ieşirea Greciei din Euroland, un scenariu plauzibil, care dă fiori

Simona Mătieş

Ideea unei ieşiri haotice a Greciei din zona euro, într-un moment în care Franţa şi Germania nu se află de aceeaşi parte a baricadei, poate speria multă lume.

Având în vedere situaţia politică şi financiară incertă din Grecia, ţările din zona euro trebuie să ia măsuri, urgent, pentru a scădea riscul contagiunii către Portugalia, Irlanda, Spania şi Italia, spun analiştii.

Potrivit publicaţiei "The Economist", este îngrijorător că exact într-un moment în care ar fi nevoie de o politică dură, fermă, liderii din principalele state europene spun doar jumătăţi de adevăr şi promit cetăţenilor că viaţa lor se va îmbunătăţi curând.

Şi presa germană a comentat, ieri, pe larg, problema falimentului Greciei şi a posibilităţii renunţării la moneda unică europeană, considerând că este un subiect ce nu poate rămâne tabu. Săptămânalul "Der Spiegel" a dezbătut această chestiune, ilustrând-o, pe prima pagină, cu un templu grecesc dărâmat, alături de bucăţi dintr-o monedă euro. Tabloul este completat de previziunile de pe pieţele financiare şi din cancelariile europene, unde se discută despre nevoia aplicării unor reguli stricte, în ciuda nemulţumirii populaţiei, care iese în stradă, şi a haosului politic, în care a plonjat Grecia după alegerile din 6 mai.

Pentru responsabilii germani, ca şi pentru cei ai UE şi ai Băncii Centrale Europene, care susţin ca zona euro să rămână în frontierele actuale, scenariul nu este văzut ca un "seism" atât de puternic, pe cât era în urmă cu câteva luni.

Preşedintele Băncii Centrale Belgiene, Luc Coene, a evocat şi el posibilitatea unui "divorţ amiabil", în Financial Times. Cu doar câteva zile în urmă, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a vorbit despre posibilitatea ca Atena să părăsească zona euro, dacă nu respectă regulile pieţei interne. "Toată lumea trebuie să respecte acordurile’’, a avertizat Barroso, adăugând că‚ "este ca într-un club’’. "Nu vreau să mă refer la o ţară anume, dar dacă un stat nu respectă regulile, ar fi mai bine să plece", a precizat preşedintele Comisiei Europene.

Întoarcerea Greciei la drahmă, voluntar sau forţat, ar putea avea consecinţe grave în Europa. Analiştii se tem de riscuri precum prăbuşirea pieţelor financiare, migraţie necontrolată, renaşterea extremei-drepte sau chiar o lovitură militară de stat la Atena. Miniştrii de finanţe din zona euro s-au reunit, aseară, la Bruxelles, pentru a discuta despre impasul politic în care se află Grecia şi dificultăţile financiare cu care se confruntă Spania. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/oc17uI2G2oc" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> "Respect democraţia şi Parlamentul grec. Dar trebuie să respect şi celelalte parlamente naţionale din zona euro, care au aprobat planul de ajutorare a Greciei". JOSE MANUEL BARROSO, preşedintele CE

Leul bate record negativ după record

În ultimele săptămâni, moneda naţională a intrat pe un trend de depreciere, pe fondul situaţiei incerte din Grecia şi pe fondul schimbării guvernului. Ieri, leul a marcat un record negativ, de 4,4373 lei/euro, cursul euro crescând cu un ban faţă de cotaţia de vineri. "A fost spart orice prag de rezistenţă pentru leu, iar deprecierea nu este singulară, ci este în ton cu regiunea", a spus, pentru EVZ, un dealer din piaţă.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat, ieri, că leul se dovedeşte a fi cea mai rezistentă monedă din zonă în faţa şocurilor externe. Iar premierul Victor Ponta a afirmat că guvernul este pregătit să ia măsurile necesare în ceea ce priveşte eventuale probleme pe plan european legate de cursul euro, fapt pe care l-a comunicat şi lui Mugur Isărescu. Divergenţe franco-europene Luciana Pop

Noul preşedinte francez Francois Hollande va avea astăzi la Berlin prima întrevedere cu cancelarul german Angela Merkel. Berlinul şi Parisul vor încerca să dezamorseze dezacordurile apărute în special pe tema pactului fiscal, în condiţiile în care liderul de la Elysee vrea renegocierea acestuia.

Întâlnirea franco-germană are loc în contextul unei fragilizări a poziţiei lui Merkel, după eşecul înregistrat de partidul său, CDU, la alegerile legislative din landul Renania de Nord-Westphalia. În schimb, Hollande beneficiază de atu-ul primit în alegeri, de a slăbi lesa austerităţii impusă de predecesorul său. Cel mai probabil, Berlinul nu va accepta, aşa cum cere Hollande, repunerea în discuţie a pactului de stabilitate bugetară.

Preşedintele francez vrea şi revizuirea mandatului Băncii Centrale Europene (BCE). Printre temele divergente se află şi emiterea de obligaţiuni europene comune pentru finanţarea lucrărilor de infrastructură, lucru respins de Germania, dar şi faptul că BCE ar trebui să contribuie la Fondul de Salvare destinat sprijinirii băncilor din zona euro. CITIŢI ŞI:

• Criza de la Atena: Negocieri eșuate pentru formarea unei coaliții. Grecia, la un pas de noi alegeri
• Grecia ar putea părăsi zona euro. Moneda europeană, la cel mai mic curs din ultimele trei luni
• O PREVIZIUNE ÎNFRICOŞĂTOARE: Grecia iese din zona euro în 2012!
• Ministru german: Zona euro poate supravieţui şi fără Grecia
• Ieşirea Greciei din zona euro nu mai este un subiect tabu
• Şi ce dacă va salva Grecia? Drahma va prăbuşi întreaga zonă euro!
• Reversul medaliei: Dezastrul revenirii grecilor la drahmă
• Coșmarul zonei euro. Cele mai mari temeri privind evoluția crizei din zona euro