Afacerea Rheinmetall, între promisiuni și realitate. Marile semne de întrebare din spatele acordurilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Contractele încheiate cu grupul german Rheinmetall și beneficiile promise industriei românești au fost analizate de Dan Andronic, Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră, în cea mai recentă ediție a podcastului Contrapunct, difuzat pe canalul de YouTube HAI ROMÂNIA. Discuția a pornit de la diferențele dintre procentele de producție locală anunțate de Mihai Jurcă, șeful Cancelariei fostului premier Ilie Bolojan, și informațiile apărute ulterior despre obligațiile asumate prin acordurile industriale.

Contractele Rheinmetall și promisiunile făcute României. De ce sunt contestate procentele anunțate de Mihai Jurcă

Dan Andronic a ridicat problema informațiilor care au ajuns la președintele Nicușor Dan și a modului în care au fost prezentate public beneficiile programelor de înarmare. Moderatorul a susținut că șeful statului ar fi fost indus în eroare de Mihai Jurcă, fost colaborator al premierului Ilie Bolojan, ajuns ulterior la conducerea Cancelariei prim-ministrului.

Potrivit jurnalistului, România a fost anunțată că va avea o integrare industrială de peste 50% în proiectele respective, însă rezultatele concrete ar putea fi mult mai modeste decât cele prezentate inițial.

„Deși ne anunțaseră cu surle și trâmbițe că avem integrare peste 50%, în cel mai bun caz prindem ceva tinichigerie, ceva vopsitorie și poate mai lipim și niște abțibilduri pe undeva”, a declarat Dan Andronic.

De ce s-au micșorat porțiile de alcool de la 50 la 40 ml. Cum diferă regulile în alte țări

Woman in Red. Mărturia unui român care a cunoscut-o pe cea care l-a turnat pe inamicul public numărul 1 al Americii

Jurnalistul a criticat și modul în care sunt gestionate programele de înarmare, susținând că România riscă să aloce sume importante fără să obțină beneficiile industriale promise. În opinia sa, problema nu se rezumă la procentele comunicate public, ci privește capacitatea țării de a dezvolta o industrie de apărare competitivă și de a participa efectiv la producția echipamentelor militare.

Rheinmetall. Sursa foto: Wikiepdia

Ce spune Octavian Hoandră despre informațiile pe care le-ar fi avut președintele

Octavian Hoandră a avut o poziție diferită față de Dan Andronic în privința responsabilității președintelui. Acesta consideră că Nicușor Dan ar fi cunoscut încă de la început situația legată de acordurile cu Rheinmetall și nu ar fi fost indus în eroare de informațiile transmise de reprezentanții Guvernului.

„Eu cred că Nicușor știe și a știut de la bun început că această măgărie cu Rheinmetall se produce”, a afirmat Octavian Hoandră.

Acesta a amintit de insistențele președintelui ca programul SAFE să nu fie modificat și a susținut că Nicușor Dan ar fi trebuit să cunoască mai bine implicațiile deciziilor susținute la nivel politic.

Hoandră a considerat că întrebările adresate președintelui în timpul conferinței de marți qar fi trebuit să vizeze tocmai responsabilitatea acestuia față de acordurile încheiate și față de beneficiile pe care România le obține în urma acestor investiții.

„Eu aici m-am… Vezi, aș fi fost mai interesat nu de ce spunea băiatul la Vanghele, ci de un ziarist care să-l întrebe: «Domnule președinte, cum vă simțiți într-un guvern în care mai mult de jumătate vând țara?»”, a spus Octavian Hoandră.

Incidentul de la Cotroceni, în prim-plan

Cei trei jurnaliști au legat controversa Rheinmetall de modul în care agenda publică este dominată de scandaluri și conflicte personale, în timp ce problemele privind cheltuirea banilor publici și deciziile politice importante ajung în plan secund.

Dan Andronic a criticat faptul că episodul dintre Nicușor Dan și jurnalistul Ovidiu Vanghele a acaparat discuțiile publice, în timp ce subiectul programelor de înarmare nu a generat aceeași preocupare.

„O Românie care este indignată pe subiecte mici și evită să se enerveze pe subiecte mari”, a afirmat moderatorul.

În opinia sa, diferențele dintre promisiunile privind producția locală și informațiile despre acordurile industriale ar fi trebuit să provoace o dezbatere mult mai amplă.