Statul elen va avea noroc dacă la finalul lui 2015 va strânge din privatizări 20-30 de miliarde de euro, estimează presa internaţională.

Cu populaţia ieşită în stradă şi strigând cu toate forţele "Nu ne vindem ţara", Executivul elen merge mai departe cu ideea de a obţine 50 de miliarde de euro până în 2015, în urma unui amplu proces de privatizare.

Totuşi, cât de mult va fi dispus guvernul condus de George Papandreou să lase la preţ pentru a scăpa de găurile negre din buget, în condiţiile în care preţul acţiunilor pe care mizează s-a înjumătăţit în doi ani?

Analiştii economici consultaţi de Reuters spun că preţul acţiunilor la companiile greceşti unde statul are participaţii este deja la jumătate faţă de 2009, iar în condiţiile în care investitorii se vor lăsa mult aşteptaţi, guvernul elen se va vedea nevoit, în unele cazuri, să accepte oferte care să nu însemne mai mult de 10% din valoarea companiilor incluse în planul de privatizare.

"Dacă lucrurile nu se schimbă, companiile de stat vor fi imposibil de privatizat sau vor fi vândute pentru doar 10% din valoarea lor", a declarat Stefanos Manos, fost ministru de finanţe şi autorul planului de privatizare a telefoniei mobile din anii ’90.

Ce succes au avut vânzările anterioare

Secretarul special elen pentru restructurarea activelor naţionale şi privatizare, George Chris todoulakis, este destul de realist privind capacitatea statului de a obţine cele 50 de miliarde de euro dorite în urma privatizărilor.

În zece ani, din 2000 şi până în prezent, grecii au reuşit să strângă doar zece miliarde de euro din vânzarea activelor statului, dar numai în doi ani de zile şi-au majorat datoria publică cu 50 de miliarde de euro.

Potrivit The Guardian, Grecia va avea noroc dacă la finalul lui 2015 va strânge din privatizări 20-30 de miliarde de euro, prea puţin pentru o reducere semnificativă a datoriei publice şi pentru a-şi recăpăta credibilitatea pe piaţa financiară. De aceeaşi părere este şi comisarul european pe politici monetare, Olli Rehn.

"Sunt de părere că Grecia nu va reuşi privatizarea activelor deţinute de stat în valoare de 50 de miliarde de euro în următorii ani", a declarat Rehn pentru Reuters. "Grecia nu va reuşi privatizarea activelor deţinute de stat.“ OLLI REHN, comisarul european pentru politici monetare

EXPLICAŢIE

Ce face companiile neatractive

Investiţiile în companiile scoase la privatizare de către guvernul elen sunt văzute de mulţi analişti drept investiţii toxice, potrivit Reuters.

Potrivit analiştilor, pentru a deveni atrăgătoare pentru fondurile de investiţii sau pentru oamenii de afaceri, multe dintre societăţile la care statul elen deţine acţiuni trebuie să treacă şi printr-un proces de restructurare. Experţii de pe piaţa bancară consideră că statul va întâmpina serioase dificultăţi în încercarea de a vinde ATE Bank şi Postal Savings Bank. În opinia acestora, ambele instituţii au portofoliul plin de active toxice.

PRIVATIZARE

"Şiragul de perle" al elenilor, fără căutare

Deşi Grecia pune la bătaie nume mari din portofoliul de companii de stat, problemele acestora îi ţin departe pe investitori. Analiştii economici sunt de părere că grecilor nu le va fi uşor să găsească, de exemplu, un cum părător pentru acţiunile deţinute la compania PPC, cel mai mare furnizor de energie electrică din ţară.

Motivul? Statul încă reglementează preţurile la energia elec trică, acestea fiind printre cele mai mici din Europa. Executivul elen intenţionează să reducă în 2012 participaţia sa la compania producătoare de energie de la 51%, la 34%.

Înainte ca investitorii să se aventureze pe piaţa energetică a Greciei, guvernul va trebui să explice cum va face faţă compania, începând cu 2013, unor cheltuieli suplimentare în valoare de un miliard de euro ca urmare a necesităţii achiziţonării mai multor certificate de emisii de dioxid de carbon (CO2). "Deocamdată, niciun investitor nu se arată la orizont", a declarat Paris Mantzavras, un analist pe energie la HSBC.

Ce e de vânzare şi pe câţi bani Probleme ar putea exista şi la vânzarea perlei coroanei greceşti: compania de pariuri OPAP, estimată la 4 miliarde de euro. Căile ferate elene sunt, de asemenea, o provocare serioasă pentru viitorii investitori, în condiţiile în care datoriile acestora ajung deja la 10,7 miliarde de euro.

De asemenea, Grecia a scos la vânzare o parte din insulele sale încă de anul trecut. Preţurile sunt cuprinse între 2 şi 15 milioane de euro, potrivit The Guardian.

Grecii au scos la vânzare Aeroportul Internaţional Ellinikon, pentru 5 miliarde euro şi o participaţie din OTE Group, pentru 613,6 milioane euro.

Statul elen vinde totodată participaţii la Aeroportul Internaţional din Atena, Portul Pireu, Portul Salonic, Alimentarea cu apă şi canalizarea Salonicului, compania PPC precum şi alte obiective.