Ghid pentru pedepsirea corectă a corupţilor

Virgil Burl ă
3 ianuarie 2012, 00:02

Dacă s-ar aplica recomandările Înaltei Curţi, corupţii cu funcţii şi "băieţii de milioane" n-ar mai fi condamnaţi la închisoare cu suspendare.

Un grup de judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a redactat, în urmă cu două luni, o serie de recomandări privind individualizarea pedepselor aplicate corupţilor. Ghidul cu pricina a fost transmis magistraţilor, însă din analiza ultimelor condamnări ale anului trecut pentru fapte de corupţie nu rezultă că toţi judecătorii sunt dispuşi să ţină cont de acele recomandări. Liberalul Pop şi pedeapsa corectă Pe 16 decembrie anul trecut, instanţa stabilea o sentinţă provizorie de 5 ani de închisoare cu executare pentru deputatul liberal Virgil Pop. Trimis în judecată sub acuzaţia de trafic de influenţă, după ce ar fi cerut şi primit de la un denunţător 130.000 de lei şi 30.000 de euro, Pop era, la momentul flagrantului, consilier judeţean în cadrul CJ Cluj. În cazul traficului de influenţă, ghidul de individualizare a pedepselor prevede ca pedeapsa minimă pentru aleşii locali să se încadreze între 2 şi 4 ani de închisoare. La aceasta s-ar adăuga un spor de 2 ani pentru că a cerut şi primit o anumită sumă de bani pentru a rezolva promisiunile făcute denunţătorului. 50.000 de euro, un an de puşcărie Având în vedere valoarea mitei, respectiv încadrarea ei între 50.001 şi 100.000 de euro, se mai adaugă între 1 şi 2 ani. În concluzie, actualul deputat ar fi trebuit condamnat la o pedeapsă minimă de 5 ani de închisoare şi una maximă de 8 ani, conform celor trei criterii de individualizare a pedepselor aplicate pentru infracţiunea de trafic de influ enţă. Recomandări deşarte Pe 15 decembrie 2011, judecătorii supremi au decis achitarea fostului premier Adrian Năstase în unul din cele trei dosare aflate pe rolul ÎCCJ. Trei magistraţi au considerat că fostul prim-ministru nu se face vinovat de dare de mită după ce l-a numit, pe 30 decembrie 2000, pe Ioan Melinescu în funcţia de director al Oficiului de Prevenire a Spălării Banilor. Acesta din urmă a scăpat de acuzaţiile de luare de mită şi distrugere de înscrisuri, la fel şi fostul consilier Ristea Priboi. Dacă cei trei nu erau achitaţi şi s-ar fi aplicat pedepsele enunţate în ghidul de la instanţa supremă, Ioan Melinescu ar fi primit o pedeapsă cuprinsă între 3 şi 5 ani de închisoare corespunzătoare funcţi ei sale, la care s-ar fi adăugat un an şi jumătate pentru că a acceptat şi primit promisiunea de şef al Oficiului. Astfel, dacă era găsit vinovat, Melinescu trebuia să primească o condamnare între 4,5 şi 6,5 ani de închisoare. Decizia Înaltei Curţi nu este definitivă. Şpagă mare, pedeapsă mare Pe 28 decembrie anul trecut, fostul şef al Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor (OPC) Braşov, Ionel Spătaru, era condamnat la opt ani de închisoare cu executare. Fostul funcţionar ar fi primit 70.000 de euro de la un denunţător pentru redeschiderea unei pieţe din municipiu. Banii au fost primiţi prin intermediul lui Alexandru Muşat, fost ofiţer SRI, condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare, sub acuzaţia de complicitate la luare de mită. Aproape bine Potrivit ghidului pedepselor pentru faptele de corupţie, Spătaru, în calitate de şef de instituţie, trebuia condamnat între 3 şi 4 ani de închisoare. A pretins şi primit bani, asta înseamnă că pedeapsa se majorează cu 2 ani, la care se adaugă între 2 şi 3 ani pentru valoarea mare a şpăgii. Altfel spus, Spătaru ar trebui condamnat la o pedepsă cuprinsă între 7 şi 9 ani de închisoare. Colegul de infracţiune, sereistul Muşat ar fi primit o pedeapsă între 6 şi 8 ani de închisoare cu executare. Deciziile nu sunt definitive. Clemenţă pentru arme Un caz de condamnare provizorie este cel al senatorului Şerban Mihăilescu. Demnitarul a fost condamnat, pe 20 decembrie 2011, la un an de închisoare cu suspendare în cazul celor nouă arme de vânătoare primite de la fostul său consilier. Valoarea arsenalului a fost stabilită la 6.000 de euro. Având în vedere aceste coordonate, potrivit ghidului de individualizare a pedepselor pentru fapte de corupţie, Mihăilescu ar fi trebuit să fie condamnat între 3 şi 5 ani de închisoare deoarece la momentul primirii armelor avea funcţia de membru al Guvernului. Pedepse suplimentare Pentru că a acceptat bunurile respective fără să le ceară, pedeapsa ar fi trebuit majorată cu un an. Un alt an trebuia adăugat la pedeapsă, având în vedere că valoarea celor nouă arme este între 5.001 şi 10.000 de euro. În concluzie, dacă magistraţii ar fi aplicat ghidul conceput de colegii lor, Şerban Mihăilescu trebuia să primească o pedeapsă minimă de 5 ani de închisoare şi una maximă de 7 ani. În schimb, au considerat că un an cu suspendare este suficient pentru senator. 50 de mii de euro aduc şpăgarilor un an şi jumătate de închisoare suplimentară la pedeapsa iniţială STRATEGIE Pedepse mai mici prin ignorarea faptelor În unele cazuri, pedepsele sunt micşorate artificial, prin desfiinţarea unor acuzaţii, altfel spus, achitarea celor judecaţi de anumite fapte care sunt pedepsite mai drastic. Ca exemplu, avem dosarul generalilor SRI Ionel Marin şi Dumitru Zamfir, care au primit pedepsa de un an cu suspendare, fiind acuzaţi de fals în declaraţii. Colegii de dosar, generalul Ion Popescu, colonelul Virgil Turcu şi locotenet colonelul Martian Panaitescu au fost achitaţi de acuzaţiile de abuz în serviciu contra intereselor publice. Ofiţerii amintiţi şi-au cumpărat case de protocol la preţuri subvenţionate. Bonus: patru ani la puşcărie pentru o mită de 500.000 € STUDIU Ghidul de aplicare a pedepselor pentru anumite fapte de corupţie a fost elaborat şi asumat de conducerea instanţei supreme încă de acum două luni, însă nu prea este pus în practică Grupul de lucru care a elaborat ghidul de aplicare a unor pedepse pentru anumite fapte de corupţie este format din trei judecători ai Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), un magistrat asistent, preşedintele secţiei penale şi vicepreşedintele instanţei supreme. Infracţiuni frecvente În redactarea materialului s-a avut în vedere recomandările pe cele trei infracţiuni de corupţie, respectiv luare de mită, trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă. În acest sens, au fost analizate 59 de hotărâri jude că toreşti definitive, pronun ţate de instanţe din raza a 15 curţi de apel. Funcţie mare, pedeapsă şi mai mare Recomandările celor mai avizaţi magistraţi în ceea ce priveşte combaterea faptelor de corupţieauînvederediferenţierile între "mica" şi "marea corupţie", "pornind de la calităţile făptuitorilor ce sunt diferenţiate în raport cu demnităţile sau/şi funcţiile pe care le îndeplinesc, modalităţile concrete de săvârşire, cuantumurile sumelor pretinse, primite, acceptate sau oferite", se arată în materialul de prezentare, semnat de vicepreşedintele ÎCCJ, judecător Rodica Aida Popa. Demnitarii şi militarii, daţi ca exemplu Astfel, pentru luare de mită, dacă fapta este săvârşită de "senatori, deputaţi şi europarlamentari, membri ai Guvernului, judecători şi procurori, mareşali, amirali, generali şi chestori, persoanele care exercită o funcţie de conducere în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice centrale", este recomandată o pedeapsă minimă aplicată de 3-5 ani de închisoare. Dacă ceri şi primeşti şpagă, încă doi ani de zdup Gravitatea faptei mai este dată de modalitatea de primire a banilor. Dacă funcţionarul sau demnitarul corupt a cerut şi a primit o anumită sumă de bani, acesta se pricopseşte cu 2 ani de închisoare. Acceptarea promisiunii şi primirea unei sume de bani se sancţionează cu 1,5 ani adunaţi la prima pedeapsă. Simpla primire de bani sau bunuri, fără alte presiuni din partea unui demnitar, se pedepseşte cu un spor de un an de închisoare. Condiţionarea, pedepsită exemplar Pedeapsa pentru luare de mită creşte dacă demnitarul sau funcţionarul cere, primeşte şi i se promite o sumă de bani fără a respinge promisiunea. Aşadar, dacă şpaga este între 5.001 şi 10.000 de euro, la pedepsele de mai sus se adaugă un an de închisoare. Dacă mita este între 10.001 şi 50.000 de euro, la cele două pedepse deja aplicate, se mai adaugă una între 1 şi 2 ani. Dacă funcţionarul primeşte între 100.001 şi 500.000 de euro mită, pedeapsa creşte cu 3-4 ani de închisoare. Mita de peste jumătate de milion de euro se sancţionează cu o pedeapsă suplimentară cuprinsă între 4 şi 5 ani de închisoare. Pedepse mici pentru corupţie în 2010 Concluziile studiului realizat de cei şase judecători au arătat că "în stabilirea cuantumurilor pedepselor, precum şi a modalităţilor de executare dispuse, instanţele au aplicat pedepse orientate spre limitele inferioare ale acestora, respectiv spre minimum special prevăzut de lege", se mai arată în materialul postat pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. DECIZIE. Sindicalistul Marius Petcu, condamnat la șapte ani de închisoare FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU CLEMENŢĂ Generalul Bădălan scapă cu suspendare Pe 7 decembrie anul trecut, ÎCCJ stabilea o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu suspendare pentru fostul şef al Statului Major al Forţelor Terestre, generalul în rezervă Eugen Bădălan (foto), în prezent deputat PDL. Decizia prin care demnitarul a fost condamnat şi la plata unei sume de 2,6 milioane de lei alături de alţi cinci complici nu este definitivă. Potrivit DNA, Bădălan împreună cu generalul (r) Mihail Popescu ar fi vândut anvelope şi tehnică militară dezafectată la preţuri extrem de mici companiei Tofan. Paguba produsă statului a fost stabilită la 1,2 milioane de euro. Procurorii au arătat că, deşi nu s-a stabilit că cei şase au beneficiat de foloase materiale, pe perioada derulării contractului SC Tofan Steel a sponsorizat unităţi militare subordonate, cu peste 125 milioane de lei vechi. Dacă s-ar fi aplicat recomandările Înaltei Curţi, Bădălan şi Popescu, în calitate de generali, ar fi fost condamnaţi la o pedeapsă minimă de 3 ani şi una maximă de 5 ani de închisoare cu executare, având în vedere funcţiile pe care cei doi ofiţeri superiori le deţineau la data comiterii faptelor, respectiv şefi ai Statului Major al Forţelor Terestre. EXEMPLU Marius Petcu şi Vama Halmeu, cazuri şcoală Pe 8 decembrie 2011, fostul lider de sindicat Marius Petcu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti, în primă instanţă, la şapte ani de închisoare pentru că a luat mită aproximativ 330.000 de euro pentru atribuirea unor contracte fără licitaţie. Potrivit ghidului ÎCCJ, Petcu urma să primească 3 ani pentru funcţia pe care o deţinea la momentul în care a fost prins cu banii, 2 ani de închisoare pentru că a cerut şi primit diferite sume, la care se adaugă între 3 şi 4 ani - având în vedere şpaga generoasă pe care a primit-o. Adică o pedeapsă între 8 şi 9 ani de închisoare cu executare. Desigur, magistraţii au avut în vedere în unele cazuri şi micşorarea acestor pedepse dacă cei acuzaţi şi-ar fi recunoscut vina. În dosarele prezentate mai sus nu se pune problema recunoaşterii vinei. Un alt caz în care pedepsele pronunţate se apropie de recomandările ÎCCJ este cel al mitei de la Vama Halmeu. Pe 2 decembrie, Tribunalul Satu Mare a hotărât ca toţi cei cinci subiecţi ai dosrului să fie condamnaţi cu executare. Fostul vameş Nicoleta Dobrescu a primit 4,5 ani de închisoare după ce ar fi oferit bani pentru a ocupa o funcţie de conducere în cadrul punctului de trecerea frontierei. Ceilalţi implicaţi în dosar au "primit" între 3 ani şi 9 luni şi 4 ani şi 3 luni cu executare. Potrivit ghidului pedepselor celor corupţi, lui Dobrescu, vameş fiind, pedeapsa minimă care trebuie să i se aplice este între 2 şi 4 ani. La acesta se adaugă alţi 2 ani pentru că a promis şi dat bani pentru o funcţie superioară. O pedeapsă cuprinsă între 2 şi 3 ani este recomandabil să se aplice, având în vedere cuantumul mitei, respectiv 130.000 de euro pentru cumpărarea funcţiei de conducere. Altfel spus, vameşul Dobrescu trebuia condamnat între 6 şi 9 ani cu executare. În acest caz, judecătorii au ţinut cont de faptul că funcţionarul şi-a recunoscut fapta şi că s-a autodenunţat. Totodată, instanţa a dispus confiscarea sumei de 130.000 de euro de la doi oameni de afaceri din zonă şi a sumei de 300.000 de euro de la Nicoleta Dobrescu, Ioan Romeo Niţu şi Florin Dănuţ Feher, toţi trei trimişi în judecată de procurorii DNA, în martie anul trecut. Citiţi şi: