Nivelul mării, analizat de cercetători pe parcursul a milioane de ani. Sursa Foto: Twitter/X
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Un ghețar prăbușit a distrus complet satul Blatten din munții Elveției, îngropând case, hoteluri și o biserică. Localnicii fuseseră evacuați preventiv, iar tragedia, soldată din fericire fără victime, a atras atenția asupra pericolelor tot mai frecvente cauzate de topirea ghețarilor în contextul schimbărilor climatice.
Ghețar prăbușit, un sat întreg, îngropat sub gheață
Munte din Elveția. Sursa foto: Wikipedia
Prăbușirea ghețarului din munții Elveției a avut loc în apropierea localității Blatten, situată în valea Loetschental. Evenimentul s-a petrecut după o serie de avertismente emise de experți în geologie, care observaseră semne clare de instabilitate a masei glaciare. Autoritățile au reacționat rapid, dispunând evacuarea completă a populației cu câteva zile înainte de dezastru.
Ghețarul prăbușit a generat o avalanșă masivă de gheață, noroi și rocă ce a măturat întreaga localitate. În Blatten trăiau aproximativ 300 de oameni, care s-au refugiat în satul vecin Wiler. Deși nu s-au înregistrat victime, întreaga infrastructură locală a fost distrusă. Primarul Matthias Bellwald, care locuia chiar în Blatten, coordonează în prezent eforturile de reconstrucție dintr-un birou temporar.
„Toate amintirile, aleile înguste dintre case, biserica... totul s-a dus”, a declarat Lukas Kalbermatten, unul dintre locuitorii evacuați, care a pierdut hotelul familiei, transmis din generație în generație.
Costuri uriașe și reacții oficiale
Guvernul federal elvețian și autoritățile cantonale au promis sprijin financiar semnificativ pentru reconstrucția zonei. Estimările arată că refacerea completă a infrastructurii ar putea dura până în 2029, iar costul reconstrucției ar putea ajunge la un milion de dolari per locuitor. În paralel, campaniile publice de donații au reușit să strângă milioane de franci elvețieni, însă dezbaterea publică se intensifică în privința oportunității reinvestirii într-o zonă cu risc geologic ridicat.
Elveția alocă deja anual aproximativ 500 de milioane de dolari pentru sisteme de protecție împotriva dezastrelor naturale, dar experții avertizează că suma necesară pentru o siguranță reală ar trebui să fie de șase ori mai mare. Reacțiile din mediul academic și politic se concentrează acum pe revizuirea urgentă a strategiilor de adaptare la noile riscuri climatice, potrivit Mediafax.
Un semnal de alarmă al schimbărilor climatice
Potrivit glaciologului Matthias Huss, topirea permafrostului de la altitudini mari a fost factorul declanșator al prăbușirii. Acest fenomen este tot mai frecvent în Alpi, pe fondul încălzirii globale accelerate. Specialiștii avertizează că astfel de alunecări de teren glaciare vor deveni o realitate obișnuită în zonele montane dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt reduse urgent.
Cu toate acestea, o parte dintre locuitorii evacuați ezită să lege tragedia de schimbările climatice. „Alpii au fost întotdeauna periculoși”, spun ei, însă datele științifice arată o creștere semnificativă a instabilității geologice cauzate de topirea ghețarilor.
Pe plan global, incidentul a readus în atenție nevoia stringentă de investiții în infrastructură de prevenție și de politici clare de mediu. Organizațiile internaționale pentru climă cer intensificarea eforturilor pentru limitarea încălzirii globale și protejarea regiunilor vulnerabile din Europa și nu numai.
