În urmă cu puţin timp, în faţa sediului UE de la Bruxelles, un grup de aproximativ 200 de goergieni au început o manifestaţie de protest împotriva Georgiei. În paralel cu acesta, la Tbilisi, are loc o manifestaţie similară prin care se denunţă "agresiunea rusă". "Georgia este mai unită ca niciodată, un milion de oameni au ieşit în stradă" în oraşele Georgiei, a declarat preşedintele Mihail Saakaşvili, în faţa mulţimii strânse pe principalele artere ale capitalei.

"Este cea mai mare manifestaţie din istoria Georgiei. Potrivit estimărilor noastre, mai mult de un milion de oameni iau parte la lanţul uman din Georgia", a declarat viceministrul de Externe, Guiga Bokeria.

Capitala georgiană este împresurată de bennere de dimensiuni impresionante, pe care este inscripţionat "Stop Rusia".

Războinicii Reci revin în Bloc La aproximativ o lună de la izbucnirea conflictului armat dintre Georgia şi Rusia, nu se întrevede nicio ameliorare a tensiunilor dintre cele două ţări. Mai mult decât atât, interesul Vestului, dar şi al Statelor Unite cu privire la conflictul din Caucaz este din ce în ce mai crescut.

Sâmbătă, diplomaţii georgieni au părăsit Moscova, după ce preşedintele Mihail Saakaşvili a suspendat relaţiile diplomatice cu Rusia, în semn de protest faţă de continuarea prezenţei trupelor ruseşti pe teritoriul Georgiei.

Azi, liderii europeni se întâlnesc de urgenţă la Bruxelles, iar mâine, vicepreşedintele Dick Cheney va sosi la Tbilisi într-un turneu programat.

Aceste mişcări care au loc în ultimul timp par să reflecte faptul că tensiunile din Caucaz se resimt mai mult asupra Occidentului.

Deşi a trecut destul timp de la Războiul Rece, părerile cu privire la măsurile care trebuie întreprinse în vederea aplanării conflictului ruso-georgian sunt împărţite, la fel ca şi generaţiile care şi le exprimă.

Conform unui studiu publicat de ediţia online a cotidianului The Independent, media de vârstă a celor care se pronunţă în favoarea unor măsuri represive asupra Rusiei este apropiată de vârsta preşedintelui georgian, adică 40 de ani.

Oamenii influenţi ai lumii au păreri diferite  referitor la maniera de soluţionarea conflitului şi de prevenire a unui nou Război Rece. Departe de a fi un conflict între generaţii, conflictul de idei este generat de prezenţa sau absenţa unei experienţe a Războiului Rece.

Vulturii Bătrâni, experienţa e grăitoare

Candidatul republican la preşedinţia SUA  John McCain şi vicepreşedintele Cheney sunt de părere că trebuie luate măsuri dure cu privire la criza provocată de războiul din Georgia.

"Decizia NATO de a refuza Georgiei MAP-ul (Membership Action Plan), poate fi percepută ca o undă verde pentru atacurile Rusiei asupra Gerogiei. Se impune ca NATO să îşi revizuiască decizia", a declarat vicepreşedintele american, Dick Chaney.

"Nimeni nu poate rămâne pasiv în faţa conflictului cu Rusia. Însă ce putem sau ce ar trebui să facem? Consider că ar fi nevoie de un Plan Marshall pentru a accelera o apropiere a Georgiei şi a Ukrainei de Europa", şi-a exprimat opinia republicanul McCain.

Secretarul britanic de Externe, David Miliband, se pronunţa săptămâna trecută în favoarea unei aderări rapide a Georgiei la NATO, în ciuda opiniilor superiorilor săi. Aceştia şi-au justificat reţinerea prin aceea că, dacă Georgia ar fi membră NATO, toate ţările membre ar fi fost acum în război cu Rusia.

"Nu acceptăm ideea că a fi de partea Ukrainei, a Georgiei sau a oricărei alte ţări înseamnă a fi împotriva Rusiei. Oricine poate fi atât partenerul Vestului, cât şi al Rusiei. Nu acceptăm împărţirea Europei pe zone de interes. Susţinem în totalitate independenţa Georgiei şi integritatea sa teritorială, care nu poate fi schimbată de un decret dat de Moscova", precizat  Miliband.

Şoimii tineri, precauţi

Însă, mai tinerii membri NATO, lipsiţi de experinţă în problema Războiului Rece, consideră că, dimpotrivă, aderarea Georgiei la NATO ar fi descurajat Rusia să pornească ofensiva.

Pe lângă disputele din cadrul Alianţei cu privire la acordarea statutului de membru pentru Georgia, mai există o o dilemă cu care NATO se confruntă: recunoaşterea sau nu a legitimităţii interesului Rusiei cu privire la ceea ce se întâmplă de jur împrejurul graniţelor sale.

Sir Malcolm Rifkind, fost secretar britanic pe probleme de politică externă a susţinut că "Ţările de la graniţa cu Rusia sunt sunt importante pentru securitatea acesteia. Ceea ce ar trebui să facă Vestul-fără să-şi pericliteze poziţia-este să arate o mare înţelegere faţă de acţiunile sale, să accepte preocupările pe care aceasta le manifestă faţă de vecinii săi".

CITIŢI ŞI:

Băsescu: "Nu vom solicita sancţiuni pentru Rusia"

(16:60)