Gaudeamus 2025. Când socoteala din statistici nu se potrivește cu cea din târg

Sursa foto: Arhiva companiei

Când statisticile ne spun de ani de zile că românii citesc din ce în ce mai puțin, iar guvernul dublează TVA-ul la carte, te-ai aștepta ca Gaudeamus 2025 să fie un eșec. Și totuși, atmosfera din primele zile de la târg temperează pesimismul, ba chiar lasă loc și de speranțe de mai bine.

Dacă e să dăm crezare statisticilor, de câțiva ani buni România nu prea mai citește. Eurostat ne plasa în 2022 pe ultimul loc în rândul statelor membre în ceea ce privește consumul de carte. Conform sursei citate, doar 27% dintre români citiseră o carte în ultimul an. La rândul ei, Asociația Editorilor din România spunea, tot în 2022, că 42% nu citiseră nicio carte în ultimul an.

Oricum ai privi-o, imaginea este tristă. Iar asta se întâmpla în urmă cu trei ani, când vremurile nu erau chiar așa de grele – PIB-ul, indicatorul bun la toate al autorităților, crescuse cu 2,4%. Anul trecut a avansat cu doar 0,9%, iar în 2025 costul traiului de zi cu zi a crescut substanțial, inflația nu dă semne că s-ar domoli prea curând și nici veștile pentru anul următor nu sunt prea bune. Și ca și cum nu ar fi fost de ajuns, guvernul a decis în vară să dubleze TVA-ul la carte, de la 5% la 11%.

În aceste condiții, Târgul de carte Gaudeamus din acest an nu se înfățișa în perspective prea optimiste. Asta deși organizatorii celei de 32-a ediții anunțaseră că sunt peste 180 de participanți, cu zeci de mii de titluri, și că în perioada 3-7 decembrie sunt organizate mai mult de 600 de evenimente.

Și totuși...

Moș Nicolae face vânzare bună

Vineri dimineața, pe la 11 și un pic, aleea aproape pustie de la Romexpo părea să îmi confirme presupunerile cenușii asupra audienței de la Gaudeamus, în ton cu prognoza meteo. Dar, de cum am intrat în Pavilionul B2 care găzduiește târgul, m-a asaltat larma a zeci de copii, care umblau de colo colo printre rafturile cu cărți, sub privirile îngăduitoare ale expozanților și îngrijorate ale părinților și învățătorilor. Era doar ajunul de Moș Nicolae și mai toate editurile mari au exploatat momentul, organizând evenimente dedicate pentru micii cititori. Mai ales că așa îți educi și viitorii clienți potențiali.

Ce-i drept, mulți copii se înghesuiau și la standurile cu jucării. Dar nici adulții nu le ocoleau pe cele cu parfumuri, flori presate, bijuterii și toată gama de „produse complementare” care mai țin în viață puținele librării care mai supraviețuiesc în România. Delicatese Florescu, „Tradiție armenească din 1530”, avea vânzare bună la cafea și dulciuri, dar pe rafturi erau și cărți, și vinuri, că merg bine împreună.

Schimbul de generații

Copiii nu au fost însă singurii vizitatori ai târgului Gaudeamus. Erau și destul de mulți adulți, peste așteptările mele, care nu doar vizitau, ci chiar și cumpărau cărți. Poate nu atât de multe ca în alți ani, dar vânzări erau, mai ales la editurile mari, cu spații generoase.

Însă, pe măsură ce te îndepărtezi de intrare, spațiul descrește și se reduce treptat, până la standuri mici, multe dintre ele cu puțini vizitatori la acea oră. Era pustiu chiar și la „case mari” – am descoperit doi supraviețuitori „dinainte de 1990”, la care lumea făcea coadă pe vremuri ca să prindă o carte bună. Acum nimeni nu se oprea nici măcar să arunce o privire asupra titlurilor.

În jurul prânzului târgul a început să se anime, iar structura demografică s-a modificat vizibil – copiii au ieșit din scenă, înlocuiți de adolescenți și de persoane de vârsta a treia. O imagine care îți dă speranțe privind consumul de carte și o altă perspectivă asupra priorităților românilor într-un context economic dificil. Le-am urmărit, de la distanță, domeniile de interes – dezvoltare personală, horror și fantasy preponderente în cazul primei categorii de vârstă, istorie, biografii, sănătate și „literatură creștină”, în cazul celeilalte. O dovadă clară a faptului că fiecare vârstă are lecturile sale preferate.

Pe după-amiază, structura s-a schimbat din nou, iar târgul a devenit chiar aglomerat, cel puțin comparativ cu primele ore. Au intrat în scenă adulții ieșiți de la serviciu – speranța editorilor și potențiala salvare a autorilor români. Până și standurile „caselor mari” ante ‘90 aveau acum vizitatori și chiar cumpărători.

De la optimism moderat...

Ca să nu fiu excesiv de subiectiv, am solicitat părerea câtorva expozanți. Pesimiștii au dorit să își păstreze anonimatul, dar opinia a fost unanimă – vânzările merg mai slab decât anul trecut. Am întâlnit însă și optimiști – unii mai moderați, alții mai entuziaști. Este adevărat, majoritatea de la editurile mari.

De exemplu, Ioana Rus, directorul de comunicare de la Nemira, mi-a spus că lucrurile merg bine, însă o părere mai clară asupra evoluției târgului va avea la finalul zilei de sâmbătă. „Dar, în comparație cu anii trecuți, se mișcă, parcă, ceva mai încet. Cred că este vorba de tot contextul economic și de provocările pe care lumea le resimte din ce în ce mai acut. Iar lectura pare să fi intrat, din păcate, în categoria «mofturi la care putem renunța». Ceea ce este trist, pentru că nu este un moft, ci ceva foarte important, care ar trebui să facă parte din obiceiurile noastre de consum pentru minte și suflet.”

Și Roxana Petrescu, de la Editura Trei, consideră că o estimare este prematură: „Este vineri dimineață și nu putem să ne facem o imagine foarte clară despre târg. Lucrul acesta se va întâmpla undeva pe duminică după-amiază. Dar până acum pare un târg bun, un târg viu și așteptat. Sunt mulți copii și mulți adulți care vin să cumpere cărți, fie că vor să le ofere cadou, fie că vor să le citească ei în vacanța de Sărbători. Pare că va fi un târg bun și cred că este un pic cam devreme să ne plângem. Cred că anul viitor va fi momentul în care chiar vom avea de ce să ne plângem.”

... la din ce în ce mai bine

Ioana Mogoșanu, directorul editorial de la Bookzone, spune că Gaudeamus 2025 este un succes: „Din punctul nostru de vedere, sau cel puțin pentru Bookzone, este din ce în ce mai bine. Sunt din ce în ce mai mulți vizitatori la standul nostru. Îi numerotăm și facem tot felul de analize ca să încercăm să fim mai buni de la an la an și să atragem un public din ce în ce mai numeros. Analiza se face pe bază de cifre – poți avea standul plin, dar puterea de cumpărare să fie destul de scăzută. Noi ne referim și la un stand plin, dar și la oamenii care cumpără. Și la noi, an de an, cifrele au crescut, cel puțin în ultimii cinci ani. Indiferent de târg, că este Gaudeamus sau Bookfest, cifrele au fost în creștere. Sigur că este meritul nostru, dar este și meritul autorilor și al cărților.”

Chiar dacă cu un târg nu se salvează o piață, se pare că există speranțe și loc de optimism. Asta dacă nu cumva, anul viitor, când deficitul bugetar va fi la fel de apăsător, nu va urma o altă majorare de TVA. Dar ministrul Culturii, Andras Demeter, a spus răspicat la deschiderea Gaudeamus 2025: „creșterea TVA la carte este pe lista mea de priorități, în momentul în care situația o va permite”. Rămâne de văzut la ce se referă ministrul Culturii, desigur, în funcție de „situație”.