Social
Cititul, obiceiul care modelează creierul încă din primii ani de școală. Efectele sunt vizibile în anii adolescenței
Copii. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Copiii care citesc de plăcere încă din primii ani de școală ajung la adolescență cu diferențe vizibile în dezvoltarea cognitivă, potrivit unui studiu publicat în Psychological Medicine. Cercetarea arată că acest obicei nu influențează doar performanțele școlare, ci și structura și funcționarea creierului.
Obiceiul lecturii timpurii influențează adolescența mai mult decât pare. Diferențele se văd în limbaj și atenție
Cei care au început să citească până în jurul vârstei de nouă ani prezintă, în medie, volume mai mari în anumite regiuni cerebrale implicate în limbaj, atenție și procesarea informației. Printre acestea se numără cortexul frontal, temporal și insular, zone asociate și cu reglarea emoțională și comportamentală.
Analiza cercetătorilor a indicat și o relație între timpul petrecut citind și performanțele cognitive. Rezultatele cresc odată cu numărul de ore dedicate lecturii, dar tind să se stabilizeze în jurul a aproximativ 12 ore pe săptămână. Peste acest prag, avantajele nu mai cresc și pot chiar să scadă ușor.
Specialiștii sugerează că explicația ar putea ține de echilibru. Timpul excesiv dedicat cititului poate reduce participarea la activități fizice sau sociale, elemente considerate importante pentru dezvoltarea generală a copiilor și adolescenților.
Bibliotecă. Sursa foto: Freepik
Copiii care citesc des au un profil comportamental stabil
Datele analizate arată și o corelație între lectura frecventă și un număr mai mic de simptome asociate deficitului de atenție sau problemelor de comportament. Copiii care citesc constant tind să aibă, în medie, un profil comportamental mai stabil, potrivit evaluărilor realizate de părinți și profesori.
De asemenea, aceștia petrec mai puțin timp în fața ecranelor și dorm, în general, mai mult în adolescență, comparativ cu cei care nu au dezvoltat acest obicei.
Vocabular mai bogat în adolescență și influențe de mediu. Cum se transformă copiii care pun lectura pe primul loc
Un alt set de date, provenit dintr-un studiu de cohortă desfășurat în Marea Britanie, a analizat abilitățile de vocabular ale a aproape 11.000 de adolescenți. Rezultatele arată diferențe clare între cei care citesc regulat și cei care nu o fac.
Adolescenții care citesc zilnic în timpul liber au obținut scoruri semnificativ mai mari la testele de vocabular. Diferențele rămân vizibile chiar și după ajustarea unor factori precum nivelul de educație al părinților sau mediul socio-economic.
Și mediul familial joacă un rol important. Adolescenții care cresc în case cu multe cărți tind să aibă rezultate mai bune la testele de limbaj, comparativ cu cei din medii unde lectura este mai puțin prezentă.
Tipul cărților citite contează la fel de mult
Cercetătorii au atras atenția că nu orice formă de lectură produce aceleași efecte. Textele mai complexe, precum romanele, eseurile sau materialele argumentative, par să stimuleze mai intens dezvoltarea cognitivă.
Acestea solicită atenția susținută, capacitatea de analiză și memorarea pe termen scurt a mai multor informații simultan, ceea ce antrenează diferite funcții ale creierului.
Studiul indică și o asociere între lectura timpurie și un nivel mai redus de stres sau simptome depresive în adolescență. Deși nu stabilește o relație de cauzalitate directă, datele sugerează că lectura regulată poate face parte dintr-un set de factori care susțin echilibrul emoțional.
