Ioan Chirilă scria în cărțile copilăriei noastre că „fotbalul e imperiul în care soarele nu apune niciodată”. Mircea Lucescu, la cine să ne raportăm dacă nu la el, e de părere că tocmai din acest motiv fotbalul e fermecător.

Trece un meci, vine următorul. Uneori nu ai timp să te bucuri, nici să fii trist, fiindcă te așteaptă la fiecare colț o altă provocare. El are și o teorie proprie: „Prețul succesului e invidia, cel al eșecului e singurătatea”.


Lausanne, nașterea generației Guadalajara

Am pierdut contra Franței. Urmează Elveția. Fotbalul românesc are multe amintiri cu elvețienii. În 1967 am pierdut cu 7-1 la Zurich, un meci în care se zice că medicul a greșit medicamentele, că ai noștri jucau în reluare, cu picioarele împleticite și cu ceață pe ochi. În 1981, aveam nevoie de victorie să mergem la Mondialul spaniol, am deschis scorul pe „23 August”, lovitură liberă trasă cu ața de Balaci, dar am pierdut cu 2-1 și s-a ales praful. În 1994, după victoria de poveste și de almanah cu Columbia, am pierdut contra „ceasornicarilor” cu 4-1 în sera de pe „Silverdome” din Detroit.

Dar avem și meciuri la care ne lăcrimează ochii de emoție. I-am bătut cu 2-0 la București în toamna lui 1968 și apoi cu 1-0 la Lausanne, în preliminariile pentru Mexico ’70. Victoria de la Lausanne a fost permisul generației „Guadalajara”, așa cum Cardiff a fost actul de naștere al „Generației de Aur”.

Albanezul Berisha, „fratele” lui Prunea

Am fost la Lens, la Elveția – Albania, 1-0, primul meci al elvețienilor la Euro 2016 și primul meci al albanezilor la un turneu final din viața lor. Stadionul „Felix Bolaert” era roșu din cap până în picioare. Miile de fani, și de o parte și de alta, erau îmbrăcați în roșu. Surpriză, albanezii păreau mai mulți, dar în mod cert strigau și mai puternic. Au tot răgușit în start, urlând „Srbija – Mafia”, vechile lor probleme și revendicări.

Elveția a deschis scorul în minutul 5, prin fundașul Fabian Schar, dar numele autorului e mai mult pentru statistică. Golul e al portarului albanez Berisha, care a sărit pe centrare să ne amintească de gafa lui Prunea în fața lui Keneth Andersonn de la World Cup ’94, când am ratat marea semifinală cu Brazilia. În minutul 38, albanezii au rămas în 10. Lorik Cana, căpitanul, a văzut al doilea galben, adică a văzut în fața ochilor roșu. Chiar și așa, albanezii au pus probleme.

Prin minutul 32, când erau 11 la 11, albanezul Sadiku a scăpat singur, dar Sommer, portarul elvețian, a scos cu piciorul, precum Cornel Penu, pe vremuri. Iar pe final, Gashi, introdus după pauză, a rămas față în față cu Sommer, cam ca pe trecerea de pietoni în miez de noapte, a tras slab și gardianul helvet a mângâiat mingea în corner.

Una peste alta, Albania a pus probleme Elveției chiar și în 10 oameni. Forța elvețienilor stă în portarul Yann Sommer, și în „careul” ofensiv Shaqiri – Dzemaili – Mehmedi – Seferovici. Meciul de la Lens a fost disecat de la fața locului de secunzii Viorel Moldovan și Adrian Isăilă, plus Dan Apolzan, directorul Școlii de Antrenori din FRF.

Meciul 100 pentru Iordănescu?

Elvețienii au trei puncte, noi nici unul. Dar nu neapărat din acest motiv, în cantonamentul de la Chantilly, „tricolorii” se gândesc la victorie. „I-a ambiționat eșecul cu Franța. Apoi, fiecare dintre ei a văzut meciul Elveției cu Albania și sunt convinși că elvețienii pot fi învinși. Visează zi și noapte o victorie miercuri seară, pe „Parc des Princes”, spun cei din apropierea echipei naționale.

Partida de miercuri are o semnificație specială pentru Anghel Iordănescu. În mod normal, ar trebui să fie meciul lui cu numărul 100 pe banca echipei naționale. Numai că… Pe 27 martie 1996 s-a disputat la Belgrad meciul amical Iugoslavia – România, 1-0. „Generalul” a absentat de la acel joc. A acuzat blaturile din campionatul intern, a amenințat chiar cu demisia. S-a implicat atunci Ion Iliescu, încă președintele țării, și l-a întors. La Belgrad, a stat pe bancă regretatul Costică Ștefănescu. Așa că, la o socoteală bob cu bob, meciul cu numărul 100 pentru Iordănescu, ar fi cel de duminică, de la Lyon, contra Albaniei.

Ne arbitrează un rus: Serghei Karașev

Partida de mâine seară de pe „Parc des Princes” din Paris, va începe la ora 19:00, ora României, și va fi transmisă live de Pro Tv și Dolce Sport 1. Meciul va fi arbitrat de o brigadă din Rusia, cu un arbitru de 37 de ani la centru, Serghei Karașev. Astăzi după-amiază, de la 18:45, ora României, Anghel Iordănescu va susține conferința de presă, urmată la 45 de minute de antrenamentul oficial pe arena „Parc des Princes”.

Te-ar putea interesa și: