Într-o scrisoare către Alianţa Civică a Romilor, secretarul de stat francez Pierre Lellouche explică distrugerea taberelor de romi prin nevoia de a-i proteja.

La începutul lunii septembrie, mai multe comunităţi sărace de romi din România îl vor primi în sânul lor pe avocatul mişcării de rezistenţă franceză în faţa taberelor instalate de romi, secretarul de stat pe afaceri europene Pierre Lellouche.

Într-o scrisoare trimisă Alianţei Civice a Romilor din România (ACRR), acesta a dat promisiuni că va veni într-o vizită în toamnă, ca răspuns la invitaţia ACRR de a vedea şi condiţiile în care romii trăiesc în ţara noastră.

Între timp însă, campania autorităţilor franceze de demolare a taberelor va continua, în ciuda faptului că liderii romilor autohtoni au pus semnul egal între aceste activităţi şi rasism. Motivul: Lellouche spune că "nu poate accepta ca în sânul acestor populaţii, multe persoane, care se numără deseori printre cele mai vulnerabile categorii (femei, copii, vârstnici), să fie, dintr-o înclinaţie veritabilă către principiul liberei circulaţii a cetăţenilor europeni, victime ale traficului de fiinţe umane, exploatate, forţate să cerşească, să se prostitueze sau să comită infracţiuni de toate felurile, cum constat că se întâmplă din ce în ce mai mult pe teritoriul francez".

În plus, oficialul francez respinge acuzaţiile transmise de directorul ACRR, David Mark, în scrisoarea primită, prin care acţiunile Franţei de demolare a taberelor şi încercările de expulzare a romilor în România au fost catalogate ca "măsuri discriminatorii", care "accentuează rasismul". Ba din contră, creează Franţei o imagine de "ţară a drepturilor omului".

"Ostracizarea şi stigmatizarea nu duc nicăieri şi nu ar trebui să servească drept alibi pentru a nu face nimic în faţa încălcării flagrante a drepturilor omului pe pământ european. În toată istoria sa, Franţa a fost întotdeauna ţara drepturilor omului şi a libertăţii, a toleranţei şi a imigrării. Asta nu s-a schimbat", spune Lellouche.

Acesta este de părere că guvernul francez nu face altceva decât să "protejeze drepturile individuale ale acestor persoane, în particular ale celor mai vulnerabile".

"Francezii ar trebui să caute şi măsuri pe teritoriul lor"

Mai mult, Lellouche pasează responsabilitatea integrării comunităţilor de romi României, considerată "ţară de origine".

Însă, preşedintele ACRR, Mark David, a explicat pentru EVZ că, în loc să caute mijloace de a-i expulza, francezii ar trebui să caute şi ei măsuri de integrare a romilor din România pe teritoriul lor, aşa cum au făcut spaniolii, spre exemplu, mai ales că România nu stă foarte bine la acest capitol, cele mai multe strategii fiind "doar pe hârtie".

În plus, Mark nu vede o soluţie în numirea lui Valentin Mocanu ca "secretar de stat însărcinat să rezolve problema romilor din Franţa", având în vedere mandatul "extrem de larg" pe care l-a primit, ci mai degrabă "o măsură de suprafaţă".

"Marea problemă este cea de stigmatizare a unui întreg grup, văzut ca infracţional, însă acesta este un discurs propriu politicienilor de extremă dreapta şi care caută un ţap ispăşitor. În plus, se încalcă drepturile omului - prezumţia de nevinovăţie, dar şi dreptul la libera circulaţie şi la nondiscriminare", crede Mark.

El face legătura între campania francezilor de expulzare şi cea a italienilor din 2007, care au propus inclusiv amprentarea romilor, ambele având substrat politic. "Este clar şi faptul că vor fi alegeri anul viitor în Franţa şi de aceea preşedintele Nicholas Sarkozy s-a construit politic ca intransigent, aşa cum s-a întâmplat şi în Italia. Problema rămâne însă aceeaşi, inclusiv pentru România: avem nevoie de programe concrete, integrate, de incluziune a romilor pe piaţa muncii, în sistemul de educaţie, în comunitate în general", explică şeful ACRR.

"Franţa a fost întotdeauna ţara drepturilor omului şi a libertăţii, a toleranţei şi a imigrării." PIERRE LELLOUCHE, secretar de stat pe afaceri europene

FRANŢA TREBUIE SĂ DEA EXPLICAŢII

Problema minorităţilor ajunge pe masa ONU

Politica Franţei privind minorităţile va fi analizată astăzi şi mâine, la Geneva, de Comitetul ONU însărcinat cu combaterea discriminării. Potrivit France Presse, dezbaterile urmează să fie dominate de soarta romilor şi a nomazilor, precum şi de problema identităţii naţionale.

Întrebări pentru francezi

Comitetul ONU, însărcinat cu monitorizarea aplicării Convenţiei internaţionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială - care examinează periodic situaţia din fie care stat membru - a prezentat deja seria de întrebări pe care intenţionează să le adreseze Parisului, după prezentarea raportului Franţei. Acestea vizează mai ales "marea dezbatere asupra identităţii naţionale", lansată de Ministerul Imigraţiei, Integrării, Identităţii Naţionale şi Dezvoltării Solidare, politica din domeniul imigraţiei, dar şi "discriminarea romilor", subiecte care incită lumea politică franceză de câteva luni.

Franţa va încerca "să ofere răspunsuri, să arate că au fost votate legi şi, mai ales, că are o abordare diferită în problema minorităţilor faţă de Statele Unite sau India, lucru care decurge din principiul egalităţii tuturor în faţa legii", a declarat o sursă diplomatică, citată de France Presse.

Aceste justificări nu vor mulţumi însă ONG-urile, care se aşteaptă la dezbateri aprinse în faţa Comitetului ONU, comentează presa franceză. 300 de tabere de romi îşi propune să demoleze statul francez în viitorul apropiat