Finanţatorii internaţionali vor ca statul să nu mai controleze preţurile.

Presiunea asupra preţului gazelor naturale, pe care statul se chinuieşte să îl păstreze la un nivel cât mai suportabil pentru populaţie, creşte tot mai mult. Finanţatorii externi - Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) - au solicitat ieri autorităţilor să nu mai controleze preţul gazelor, atât al celor din producţia internă, cât şi al celor de livrare către consumatori.

Protecţie doar pentru casnici

Singurii care ar mai putea beneficia în viitorul apropiat de preţuri reglementate sunt consumatorii casnici şi captivi (grădiniţe, spitale etc.).

"Probabil la jumătatea acestui an, va trebui să ne prezentăm cu o nouă formulă de calcul, pentru că sunt probleme pe preţul reglementat. Ne solicită o reverificare a acestui preţ şi o liberalizare a preţului pe piaţă", a declarat ministrul economiei, Ion Ariton.

Dacă liberalizarea s-ar realiza peste noapte, preţurile pe plan intern ar exploda. În acest moment, cei doi mari producători de gaze naturale - compania de stat Romgaz şi cea controlată de austrieci, Petrom - vând pe piaţa reglementată la un preţ de circa 165 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce gazele importate de la ruşi costă acum aproximativ 400 de dolari. Petrom, care asigură jumătate din producţia internă de gaz, a cerut în repetate rânduri ca statul să nu mai controleze preţul gazelor. Presiuni au venit şi de la cei doi mari operatori privaţi de distribuţie - nemţii de la E.ON şi francezii de la GDF SUEZ, care, vineri, s-au întâlnit cu delegaţia FMI, condusă de Jeffrey Franks.

Liberalizarea preţului a tot fost cerută în ultimii ani de Comisia UE, iar autorităţile s-au angajat că vor elabora un calendar de creştere treptată a preţurilor. Problema este că importurile de la ruşi, cele care sunt reper şi pentru preţul gazelor din producţia internă, s-au scumpit foarte mult în ultimii ani, ceea ce face tot mai grea misiunea autorităţilor. Dacă în ianuarie anul trecut gazele de la ruşi costau 338 de dolari pe mia de metri cubi, acum se vând cu aproape 20% mai mult, respectiv cu circa 400 de dolari.

În medie, gazele din producţia internă asigură aproape 75% din consum, iar dublarea preţului acestora ar duce la o explozie a facturilor, imposibil de suportat pentru populaţie. În plus, scumpirea va avea efecte în lanţ pentru toată economia. Ministerul Economiei susţine contrariul. "Solicitarea FMI se înscrie în linia celorlalte cerinţe care au sugrumat România şi probabil aceasta va fi lovitura finală", ne-a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu. El a adăugat că unui "pacient mort", aşa cum FMI a calificat România recent, i se poate face orice.

Importuri tot mai mari

Preţul gazelor furnizate consumatorilor casnici din România, cu taxe incluse, era, în primul semestru din 2010, cel mai mic din UE, potrivit datelor Comisiei Europene. Raportat la puterea de cumpărare, preţul este la media UE şi peste cel din Marea Britanie sau Franţa. Ultima scumpire a preţurilor a avut loc în iulie 2008, iar în 2009 gazele s-au ieftinit de două ori. În acest an, însă, scumpirile par iminente. În luna februarie, de pildă, importurile vor asigura 41,5% din consum, un nivel-record, mai ales în condiţiile unui consum redus. Potrivit unor surse din piaţă, explicaţia ar fi că nu sunt suficiente gaze înmagazinate, iar producţia internă este la cote mai mici.

"Solicitarea FMI (privind liberalizarea preţului gazelor - n.r.) se înscrie în linia celorlalte cerinţe care au sugrumat România şi probabil aceasta va fi lovitura finală." ILIE ŞERBĂNESCU, analist economic