Evenimentul Zilei > Social > Fabrica de timbre tipăreşte pentru colecţionari
Fabrica de timbre tipăreşte pentru colecţionari

Fabrica de timbre tipăreşte pentru colecţionari

CONTINUITATE. Singura tipografie din ţară care imprimă mărci poştale aşteaptă moştenitorii pasionaţilor de filatelie.

Până să ajungă timbrul românesc în clasorul colecţionarului şi pe plicul poştal, trece mai întâi prin faţa ochilor vigilenţi ai lui Dan Kosina şi Dan Teodorescu. Ei au grijă ca la Fabrica de Timbre, printre altele, să se respecte „tăietura”, dimensiunile să fie calculate „la sânge”, iar culoarea să iasă întocmai proiectului.

La un birou de lângă maşinăria care tipăreşte, specialiştii fabricii analizează cu atenţie colile cu timbre şi fac ultimele retuşuri de culoare. După calcule minuţioase, colile trec la perforat, iar timbrele capătă dantela, detaliul care stârneşte vigilenţa oricărui filatelist. „Indiscutabil, timbrele româneşti sunt la acelaşi nivel cu cele din străinătate”, spune cu mândrie coordonatorul tehnic Teodorescu.

Hârtia românească
are probleme de gramaj

Din motive de ecologie, din 2004, odată cu schimbarea utilajelor din tipografie, s-a trecut la hârtia englezească şi cernelurile nemţeşti. „Hârtia românească avea probleme la gramaj, iar această schimbare a fost una dintre condiţiile solicitate de cei care au construit maşina de tipărit”, explică directorul tipografiei, Adrian Grecu.

Acum, după schimbarea tehnologiei, diferenţa dintre timbrele româneşti şi cele străine ţine de relief. „La unele timbre fabricate în afară, după ce sunt tipărite, anumite detalii grafice sunt reliefate cu ajutorul unei maşinării. Noi, cum suntem inventivi, ne-am gândit să adăugăm pe timbrele noastre inserţii cu aur, argint sau chiar holograme”, mai explică tehnicianul Teodorescu.

Din focul tipografiei, o parte dintre timbre ajung pe scrisori, iar altele ajung la colecţionari, care aşteaptă să treacă timpul peste ele şi să prindă valoare între paginile clasoarelor.

În lumea împătimiţilor de timbre se vorbeşte de colecţii impresionante, „vârfuri” care depăşesc câteva sute de mii de euro. Pentru că un filatelist care se respectă îşi ţine colecţia în biblioteca personală, mulţi dintre ei îşi etalează clasoarele doar în cercuri restrânse, printre pasionaţi, de teamă să nu intre în atenţia hoţilor.

La cluburile de filatelie au început să se rărească membrii, iar colecţionarii spun că tinerii nu mai sunt interesaţi de timbre din cauza computerului şi a preţurilor mari pe care le au timbrele româneşti.

După ce a adunat „ouşoare”, a trecut la clasoare

În copilărie, preşedintele Asociaţiei Filatelice Române (AFR), Leonard Paşcanu, a renunţat la colecţiile de capace de bere şi „ouşoare de păsărele” şi s-a hotărât să rămână doar cu timbrele. Geofizician de meserie, a studiat secretele şi detaliile filateliei până când a devenit expert internaţional, iar acum apelează la serviciile sale Ministerul Culturii şi cel al Justiţiei. „Până la urmă, experienţa şi ochiul sunt cele mai importante tehnici de a deosebi un timbru fals de unul original”.

Expertul Paşcanu crede că, dintre cele mai valoroase timbre româneşti, „cap de bour” mai sunt în ţară în jur de 30 de bucăţi.

Dantela, pretext pentru o şedinţă de spiritism

Pentru Mihai Călinescu, un profesor de arte, proaspăt pensionar, filatelia „a fost o pasiune care l-a prins de mic”. Nu le-a ţinut niciodată socoteală banilor pe care i-a investit în clasoare, iar pentru timbrele româneşti de calitate cu tematică floră, faună sau olimpiade e dispus să facă zilnic câte un drum până la magazinul filatelic. De colecţia sa speră să bucure cei doi copii ai săi, care nu sunt pasionaţi de timbre, dar le vor păstra pentru că sunt „de la tata”.

ŞTIINŢĂ. Dan Kosina, omul care verifică
timbrele înainte să intre la tipar

Foto: Răzvan Vălcăneanţu



ISTORIE

Celebrităţi pasionate de filatelie

CAROL AL II-LEA

„Avea o colecţie impresionantă de timbre, şi când a plecat din ţară a luat-o cu el. Despre timbrele „cap de bour” pe care le avea, nu se ştie unde sunt, nici acum.” – Leonard Paşcanu, preşedintele AFR.

NICOLAE CEAUŞESCU


„Atunci când a venit şahistul Karpov în România, i-a făcut cadou o colecţie de timbre care aveau temă şahul. Din păcate, a rămas în sediul Comitetului Central şi, când a venit Revoluţia, a dispărut.” – Leonard Paşcanu, preşedintele AFR

MIRCEA IONESCU QUINTUS

„E o pasiune care nu va înceta niciodată. Moştenirea va rămâne băiatului meu, care e stabilit în Germania şi ori de câte ori sunt timbre frumoase le cumpără şi mi le trimite.”

ULM SPINEANU

„Deţinea una dintre cele mai valoroase colecţii clasice de timbre româneşti, pentru perioada 1858-1879, pe care a moştenit-o de la tatăl său.” – Cornel Teodorescu, vicepreşedintele Asociaţiei Filatelice Bucureşti.

DAN NICA

Potrivit declaraţiei sale de avere, deţine o colecţie de timbre româneşti şi străine, cumpărate începând cu anii ’80, la o valoare estimată de 70.000 de lei.

ADRIAN NĂSTASE

„A început să colecţioneze timbre din 1983, când s-a născut primul său copil, şi le-a cumpărat mai mult pentru copiii săi. Nu putem spune că e un mare filatelist.” – Leonard Paşcanu, preşedintele AFR