Elena Udrea a fost condamnată în dosarul "GALA BUTE" pentru infracţiuni care privesc finanţarea din fondurile publice a unor evenimente sportive . EVZ prezintă în exclusivitate motivarea sentinţei.
R O M Â N I A ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE SECŢIA PENALĂ Sentinţa nr. 181 Dosar nr. .../1/2015 Şedinţa publică din 28 martie 2017 * * * * * Pe rol pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpaţii U., O., B., L., N., T., B. şi A., trimişi în judecată prin rechizitoriul nr..../P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupţie, după cum urmează: U. pentru săvârşirea infracţiunilor de: - luare de mită, prev. de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 (în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de T. S.A. cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; -luare de mită, prev. de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 (în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către S.C. C. S.A.; -luare de mită, prev. de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 (în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de T. S.A. şi S.C. K. S.R.L. cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; -abuz în serviciu, prev. de art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1 Cod penal şi art.309 Cod penal şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, prev. de art.32 alin.1 Cod penal rap. la art.181 alin.1, 3 din Legea nr.78/2000 (în legătură cu finanţarea Galei Bute), toate cu aplicarea art.38 Cod penal şi a art.5 din acelaşi cod. L. pentru săvârşirea infracţiunilor de: -complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 Cod penal rap. la art.255 alin.1 Cod penal din 1969 rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 (în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de T. S.A. cu UAT Cavnic şi UAT Borsec); -complicitate la dare de mită, prev. de art.26 Cod penal rap. la art.255 alin.1 Cod penal din 1969 rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 (în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către S.C. C. S.A.); -complicitate la dare de mită, prev. de art.26 Cod penal rap. la art.255 alin.1 Cod penal din 1969 rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 (în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de T. S.A. şi S.C. K. S.R.L. cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani), cu aplicarea art.33 alin.1 lit.a Cod penal din 1969 şi a art.5 Cod penal. T. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal (în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către S.C. C. S.A.). B. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art.48 Cod penal rap. la art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal (în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către S.C. C. S.A.). B. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1 Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal (în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către S.C. C. S.A). N. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal (în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de T. S.A. şi S.C. K. S.R.L. cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani). O. pentru săvârşirea infracţiunilor de: -complicitate la luare de mită, prev. de art.48 Cod penal rap. la art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 (în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de T. S.A. şi S.C. K. S.R.L. cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani); -evaziune fiscală, prev. de art.9 alin.1 lit.c, alin.2 din Legea nr.241/2005 şi spălare de bani, prev. de art.29 lit.a din Legea nr.656/2002 (în legătură cu contractele încheiate cu B.); -evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 (în legătură cu contractele încheiate cu E.), cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal şi a art.5 din acelaşi cod. A. pentru săvârşirea infracţiunilor de: -participaţie improprie la abuz în serviciu, prev. de art.52 alin.3 Cod penal rap. la art.132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1 Cod penal; -folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, prev. de art.13 din Legea nr.78/2000, ambele cu aplicarea art.38 alin.2 Cod penal şi a art.5 din acelaşi cod. Dezbaterile în fond au avut loc la termenul de la 1 martie 2017, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea pentru termenul din 13 martie 2017, apoi pentru termenul de astăzi, 28 martie 2017 când, în aceeaşi compunere, a hotărât următoarele: ÎNALTA CURTE Asupra cauzei penale de faţă ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : I. Prin rechizitoriul nr..../P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupţie au fost trimişi în judecată inculpaţii: 1.U., în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor de: - luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de T. S.A. cu UAT Cavnic şi UAT Borsec - fapta descrisă la punctul II.1); - luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către S.C. C. S.A. - fapta descrisă la punctul II.2); - luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de T. S.A. şi S.C. K. S.R.L. cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani - fapta descrisă la punctul II.3); - abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen. şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. raportat la art. 181 alin.1, 3 din Legea nr.78/2000 (în legătură cu finanţarea Galei Bute - fapta descrisă la punctul II.4), toate cu aplicarea art. 38 Cod penal şi a art. 5 Cod penal. 2. B., în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal (în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către S.C. C. S.A. - fapta descrisă la punctul II.2). 3. O., în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor de: - complicitate la luare de mită, prev. de art.48 Cod penal raportat la art.289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de T. S.A. şi S.C. K. S.R.L. cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani - fapta descrisă la punctul II.3); - evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin.1 lit.c, alin.2 din Legea nr.241/2005 şi spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 (în legătură cu contractele încheiate cu B. – fapte descrise la punctul II.6.a); - evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 (în legătură cu contractele încheiate cu E. – fapte descrise la punctul II.6.b), toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi a art. 5 Cod penal; 4. L., în stare de arest la domiciliu, pentru săvârşirea infracţiunilor de: - complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art.255 alin.1 Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de T. S.A. cu UAT Cavnic şi UAT Borsec - fapta descrisă la punctul II.1); - complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art.255 alin.1 Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către S.C. C. S.A. - fapta descrisă la punctul II.2); - complicitate la dare de mită, prev. de art.26 Cod penal raportat la art.255 alin.1 Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de T. S.A. şi S.C. K. S.R.L. cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani - fapta descrisă la punctul II.3), toate cu aplicarea art. 33 alin. 1 lit.a Cod penal din 1969 şi a art. 5 Cod penal. 5. N., în stare de arest la domiciliu, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal (în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de T. S.A. şi S.C. K. S.R.L. cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani - fapta descrisă la punctul II.3). 6. T., sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal (în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către S.C. C. S.A. - fapta descrisă la punctul II.2). 7. B., sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1 Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal (în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către S.C. C. S.A. - fapta descrisă la punctul II.2). 8. A., sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunilor de: - participaţie improprie la abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal; - folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal şi a art. 5 Cod penal (fapte descrise la punctul II.5). În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt : În perioada 2010 – 2012, inculpata U., care îndeplinea funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate acesteia (inculpaţii L. – consilier personal al ministrului, T. – director CNI, N. – secretar general al ministerului şi B. – asistent personal) au primit, cu ştiinţa inculpatei, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de autoritatea publică. Sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul inculpatei U. (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a Partidului ... şi inculpatul O.). De asemenea, se reţine că inculpata U. şi-a exercitat atribuţiile în mod nelegal şi a determinat alţi funcţionari din cadrul ministerului să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la o gală de box profesionist, prejudiciind bugetul ministerului şi creând un folos necuvenit pentru inculpatul O.. Inculpatul A., ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, sa alăturat demersului prin care se urmărea crearea unui folos necuvenit inculpatului O. cu prilejul organizării galei de box din data de 9 iulie 2011 şi a determinat reprezentanţii mai multor companii din subordinea ministerului să realizeze sponsorizări într-o modalitate interzisă de lege. Pentru a diminua cuantumul taxelor datorate la bugetul de stat pentru veniturile obţinute în modalităţile descrise anterior, inculpatul O. a înregistrat în contabilitatea societăţii pe care o administra cheltuieli fictive. 1. Referitor la infracţiunea de luare de mită săvârşită de U. şi infracţiunea de dare de mită săvârşită de G. şi G. cu participarea lui L. în calitate de complice, în rechizitoriu s-au reţinut următoarele: În cursul anului 2010, ministrul U. a primit în mod indirect, pentru sine şi pentru altul, prin intermediul lui L., foloase materiale de la G. şi G., pentru a asigura finanţarea la timp a unor contracte de lucrări încheiate de S.C. T. S.A. cu mai multe unităţi administrativ teritoriale în cadrul programului „Schi pentru România”. La datele de 24.08.010 şi 20.12.2010, mituitorii au dispus transferul sumei totale de 695.367,06 RON în patrimoniul unei societăţi controlate de inculpatul L. prin intermediul mai multor contracte fictive de achiziţie. Suma menţionată reprezintă 10% din valoarea plăţilor efectuate de minister către UAT Cavnic şi UAT Borsec în contul lucrărilor efectuate de S.C. T. S.A. S-a reţinut că U. cunoştea împrejurările esenţiale referitoare la remiterea sumelor de bani, iar L. a folosit o parte din banii astfel obţinuţi, la cererea ministrului, pentru plata unor servicii de publicitate şi de monitorizare a mediului online de care au beneficiat inculpata şi Organizaţia Bucureşti a Partidului .... 2. Referitor la infracţiunea de luare de mită săvârşită de U. şi T., cu participarea lui B. în calitate de complice, şi infracţiunea de dare de mită săvârşită de B. cu complicitatea lui L., în rechizitoriu se arată că : În perioada 2010 – 2011, ministrul U., împreună cu T., directorul Companiei Naţionale de Investiţii, au primit o sumă de aproximativ 300.000 RON de la B., administratorul S.C. C. S.A. pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu Compania Naţională de Investiţii. Astfel, după ce Compania Naţională de Investiţii realiza plăţile către S.C. C. S.A. pentru lucrările efectuate, B. dispunea transferul a 10% din suma încasată către societatea controlată de L., S.C. L. S.R.L., în baza unor contracte de consultanţă fictive. În acest mod, s-au realizat 5 plăţi, în valoare totală de 335.486 RON. La rândul său, L. dădea banii primiţi lui B., persoană apropiată atât de U., cât şi de T.. Plăţile se realizau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii S.C. E. S.R.L. administrată de B., în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest mod, s-au realizat 4 transferuri bancare în valoare totală de 209.762 RON şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 RON. O parte din aceste sume au fost înmânate în numerar lui T., care le-a predat la rândul său inculpatei U.. Diferenţa a fost folosită de B. şi T. pentru a plăti diferite cheltuieli ale inculpatei U. sau ale Organizaţiei Bucureşti a Partidului .... 3. Referitor la infracţiunea de luare de mită săvârşită de U. şi N., cu participarea lui O. în calitate de complice, şi o infracţiune de dare de mită săvârşită de G., G. şi B. cu participarea lui L. în calitate de complice, în rechizitoriu se reţine că: În cursul anului 2011, U. a cerut şi a primit de la inculpatul G., direct şi indirect, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de S.C. T. S.A. şi S.C. K. S.R.L., în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp. Astfel, la data de 7 februarie 2011, U. i-a cerut lui G. ca din sumele primite de la minister să facă mai multe „sponsorizări”, transmiţându-i că trebuie să discute detaliile cu N., secretarul general al ministerului. Ulterior, U. i-a cerut lui N. să îi comunice lui G. că suma solicitată este în cuantum de 10% din valoarea plăţilor efectuate şi care urmau să fie efectuate în cursul anului 2011. Urmare acestei solicitări, în vara anului 2011, G. a înmânat 200.000 euro lui L., care i-a predat lui N., însă banii au fost restituiţi de acesta după o zi, invocând riscul ca fapta să fie denunţată organelor de urmărire penală. În data de 06.10.2011 G. a remis suma de 900.000 euro în numerar lui N., în contul încasărilor care urmau să fie realizate de S.C. T. S.A. şi de S.C. K. S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Cu acelaşi prilej, N. i-a transmis lui G., la cererea lui U., că suma remisă nu acoperea procentul solicitat de ministru, având în vedere valoarea totală a plăţilor care urmau să fie efectuate către cele două societăţi, iar pentru diferenţă i-a cerut virarea sumei de 3.000.000 RON în conturile unei societăţi controlate de O.. Suma de 900.000 euro a fost predată de N. ministrului U., iar diferenţa de 3.000.000 RON a fost transferată de S.C. T. S.A. în contul S.C. E. S.R.L. la data de 28.12.2011, în baza unui contract fictiv de publicitate. 4. Referitor la infracțiunea de abuz în serviciu şi infracţiunea de tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene săvârşite de U., în rechizitoriu s-a reţinut că : La data de 24.06.2011 s-a încheiat contractul de servicii nr.232, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi S.C. E. S.R.L., având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box. În baza acestui contract, prin ordinul de plată nr.9/01.02.2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 RON. Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu exista o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană. Aceste împrejurări atrag refuzul de decontare a sumelor de către autoritatea de management a fondurilor europene, astfel încât, datorită modului defectuos în care funcţionarii şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, sumele care ar fi trebuit rambursate din fonduri europene au fost suportate integral de către bugetul de stat. În rechizitoriu se reţine că, pe parcursul urmăririi penale a rezultat că cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului aparţine inculpatei U., care a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu O., a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu O. pentru a identifica soluţii pentru încheierea contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice. De asemenea, în rechizitoriu se arată că U. cunoştea împrejurările esenţiale ale cauzei şi a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, având în vedere că îi fuseseră aduse la cunoştinţă în mai multe rânduri impedimentele legale şi că a participat sau a determinat încălcarea regulilor de încheiere a contractelor de achiziţie publică reglementate de O.U.G. nr. 34/2006. Totodată, faptele au produs un folos necuvenit lui O., care a beneficiat de fonduri publice pentru organizarea unui eveniment comercial ale cărui venituri iau revenit în mod exclusiv. S-a reţinut că faptele descrise anterior au determinat întocmirea cererii de finanţare nr. BI/1/5/5.3/A/697, înregistrată la Organismul Intermediar pentru Turism (OIT), prin care MDRT solicita asistenţă financiară nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în vederea finanţării proiectului „Promovarea brandului turistic al României”, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR 2007-2013). După executarea contractului şi realizarea plăţii către S.C. E. S.R.L., suma de 8.116.800 RON a fost cuprinsă în cererea de rambursare nr. 2/16.02.2012, transmisă de Direcţia Dezvoltare Turistică şi Marketing din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului către Organismul Intermediar pentru Turism (OIT). Cererea cuprinde declaraţii inexacte, în condiţiile în care ministerul folosise fondurile pentru alte destinaţii decât cele prevăzute în decizia de finanţare. Aşa cum s-a arătat anterior, scopul încheierii contractului a fost în realitate organizarea unei gale de box care nu reprezenta o cheltuială eligibilă, fuseseră achiziţionate servicii la un eveniment cu alt organizator decât cel indicat în decizia de finanţare, iar pe parcursul achiziţiei fuseseră încălcate mai multe dispoziţii privind achiziţiile publice. Rezultatul nu s-a produs, iar fondurile europene nu au fost fraudate, deoarece Autoritatea de Management a suspendat soluţionarea cererii de rambursare ca urmare a sesizării organelor de urmărire penală. Astfel, în actul de sesizare se reţine că starea de pericol privind fraudarea fondurilor europene reprezintă o urmare nemijlocită a faptelor reţinute în sarcina inculpatei U. în cuprinsul prezentei secţiuni. Denaturarea scopului contractului şi încălcarea procedurii de achiziţie au determinat cuprinderea unor menţiuni nereale în cererea de rambursare, existând astfel o legătură de cauzalitate directă între conduita culpabilă a inculpatei U. şi vătămarea adusă valorilor sociale ocrotite de norma specială de incriminare. 5. Referitor la infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu şi infracţiunea de folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite săvârşite de inculpatul A., în rechizitoriu se reţine că : În cursul anului 2011, A. i-a determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (H. S.A., T. S.A., N. S.A., S.N.T.G.N. T. S.A., C. S.A., C. S.A., S.N.G.N. R. S.A., O. S.A., IAR S.A. şi S. S.A.) să sponsorizeze organizarea galei internaţionale de box profesionist în cadrul căreia a evoluat sportivul L.. În condiţiile în care evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat S.C. E. S.R.L., care a fost şi beneficiarul real al sumelor, sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea nr. 32/1994. Astfel, potrivit art. 3 alin. 2 din actul normativ menţionat, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat. În acest context, atribuţiile de serviciu ale funcţionarilor care au încheiat contractele de sponsorizare au fost exercitate în mod defectuos, iar suma totală de 1.742.830 RON care a făcut obiectul sponsorizărilor constituie prejudiciu pentru companiile menţionate. Din probele administrate a rezultat că sponsorizările nu s-ar fi încheiat în lipsa intervenţiei ministrului, iar sumele ar fi rămas în patrimoniul companiilor cu capital majoritar de stat. Totodată, suma are natura unui folos nejustificat obţinut de O., în condiţiile în care sponsorizarea evenimentului era interzisă de lege. Fondurile obţinute au fost folosite pentru plata cheltuielilor de organizare, în condiţiile în care unicul beneficiar al veniturilor galei a fost societatea S.C. E. S.R.L., de unde au fost transferate în patrimoniul administratorului O.. S-a arătat că pentru a determina reprezentanţii companiilor să adopte conduita menţionată anterior, A. şi-a folosit autoritatea şi influenţa derivată din funcţiile de ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, senator şi preşedinte al filialei judeţene Sibiu a Partidului .... Având în vedere că ministerul este o persoană juridică fără scop patrimonial, iar companiile se aflau în subordinea acestuia, ministrul A. are calitatea de subiect activ al infracţiunii prevăzute de art.13 din Legea nr.78/2000. Totodată, funcţia de conducere deţinută în cadrul partidului aflat la guvernare permitea influenţarea numirii directorilor companiilor cu capital majoritar de stat. Prin folosirea autorităţii şi influenţei, A. a urmărit transferul nelegal al sumei de 1.742.830 RON în patrimoniul S.C. E. S.R.L. 6. Referitor la cele două infracţiuni de evaziune fiscală şi o infracţiune de spălare de bani săvârşite de inculpatul O., în rechizitoriu se reţine că : În perioada octombrie 2011 - august 2012, O. a realizat demersuri pentru a obţine înscrisuri emise de societăţile tip fantomă SC B. SRL şi SC E. SRL care atestau efectuarea de cheltuieli fictive de publicitate şi consultanţă, documente pe care le-a înregistrat ulterior în contabilitatea S.C. E. S.R.L. În acest mod, s-a urmărit diminuarea obligaţiilor de plată la buget în contul taxei pe valoare adăugată încasate, a profitului obţinut în urma Galei Bute, a tranzacţiilor fictive încheiate cu T. şi a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 737.507 RON. Sumele obţinute prin tranzacţiile încheiate cu B. S.R.L. au fost retrase în numerar de persoanele care controlau în fapt firmele fantomă în vara anului 2012 şi au fost restituite lui O., fiind astfel ascunsă originea ilicită a acestora. Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor cu privire la: 1.Infracţiunea de folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, presupus săvârşită de U. şi de spălare de bani, presupus săvârşită de către U. şi B.. 2.Infracţiunea de abuz în serviciu, presupus săvârşită de R., C. şi I. şi infracţiunile de instigare la abuz în serviciu şi dare de mită presupus săvârşite de G., G. şi L.. 3.Sesizarea corpului de control al primului ministru cu privire la foştii miniştri I. şi P.. 4.Participarea altor funcţionari din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. II. Înalta Curte a fost sesizată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupţie la data de 21 aprilie 2015, formându-se dosarul nr..../1/2015. Prin încheierea nr.452/23 iunie 2015, judecătorul de cameră preliminară a respins, ca nefondate, cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii U., O., L., N., B. şi A.. A constatat legalitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu rechizitoriul nr..../P/2014, emis la data de 20 aprilie 2015 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie, privind pe inculpaţii U., O., L., N., B., A., T. şi B., precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii. Contestaţiile formulate de inculpaţii U., O., B. şi L. împotriva încheierii nr.452 din data de 23 iunie 2015 au fost respinse, ca nefondate, prin încheierea nr.226 din 30 septembrie 2015 pronunţată în dosarul nr.2810/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. III. La termenul de judecată din data de 16 octombrie 2015, inculpaţii L., T., B. şi N. au solicitat ca judecata să aibă loc în condiţiile prevăzute de art.374 alin.4 Cod procedură penală, respectiv numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de aceştia. În conformitate cu dispoziţiile art.375 alin.1 Cod procedură penală, Înalta Curte a procedat la ascultarea inculpaţilor L., T., B. şi N., aceştia arătând că recunosc în totalitate faptele reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare. Prin încheierea din data de 21 octombrie 2015, Înalta Curte a respins cererile formulate de inculpaţii L., N., T. şi B. privind judecarea cauzei în procedura simplificată. Prin încheierea din aceeaşi dată a fost introdusă în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, S.C. E. S.R.L. (fostă S.C. E. S.R.L). La termenul din 11 noiembrie 2015, Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile OUG nr.96/2012, precum şi cele ale HG 9/2012 potrivit cărora Autoritatea Naţională pentru Turism a preluat activităţile şi structurile specializate din domeniul turismului de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, precum şi adresa nr.4158/10 noiembrie 2015 depusă la dosar de către Autoritatea Naţională pentru Turism, prin care această instituţie a arătat că se constituie parte civilă în cauză, fiind succesor în drepturi şi obligaţii al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, a dispus introducerea în cauză în calitate de parte civilă a Autorităţii Naţionale pentru Turism. De asemenea, Înalta Curte a constatat că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului nu mai are calitate de parte civilă, în raport de actele normative arătate anterior şi de susţinerile Autorităţii Naţionale pentru Turism, dispunându-se ca acesta să nu mai fie citat pentru termenele ulterioare. În cursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpaţii U., B., L., O. şi A., precum şi martorii propuşi de către procuror şi inculpaţii U., O., B. şi A., respectiv C., Z., D., N., C., M., P., M., G., B., B., C., G., K., M., M., P., A., M., V., F., D., S., F., B., M., S., B., P., R., B., N., D., T., G., T., M., T., H., R., A., M., M., T., C., P., A., G., T., R., L., A., D., C., P., C., C., M., S. şi D.. Martorul R., încuviinţat de instanţă la solicitarea procurorului şi a inculpatei U., nu a putut fi audiat datorită problemelor de sănătate dovedite cu actele medicale transmise la dosar, astfel că prin încheierea din 30 septembrie 2016 s-a constatat imposibilitatea administrării acestei probe, urmând ca, potrivit art.383 alin.4 Cod procedură penală, să se ţină seama de declaraţia martorului la soluţionarea cauzei. În ceea ce îl priveşte pe martorul P., propus de procuror prin actul de sesizare, în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a constatat că martorul a decedat, împrejurare faţă de care, la termenul din data de 31 ianuarie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art.381 alin.7 Cod procedură penală, s-a dat citire depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi penale urmând să se ţină seama de aceasta la soluţionarea cauzei. Înalta Curte a încuviinţat inculpaţilor U., B., O., T., L., N., B. şi A. proba cu înscrisuri, inclusiv înscrisuri în circumstanţiere, probă ce a fost administrată. În cursul cercetării judecătoreşti, inculpaţii T., N. şi B., au arătat că nu doresc să dea declaraţii, prevalându-se de dispoziţiile art.83 alin.1 lit.a Cod procedură penală. IV. Pe baza probelor administrate atât la urmărirea penală cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, Înalta Curte reţine următoarele : Prealabil analizării faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor U., L., T., B., N., B. şi O. în prezenta cauză este necesară o expunere a împrejurărilor în care sau comis aceste fapte, a modalităţii în care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului efectua plăţile pentru diferite proiecte finanţate din fonduri publice, funcţiile ocupate de unii dintre inculpaţi în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Companiei Naţionale de Investiţii, relaţiile acestora cu inculpata U., societăţile care aveau încheiate contracte de lucrări finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, existenţa unei practici generalizate cu privire la remiterea unui comision de 10% din plăţile efectuate de minister. În perioada 2010-2012 erau în curs de derulare mai multe programe de investiţii, dintre care cele mai importante erau „Schi în România” (gestionat de Direcţia de Dezvoltare în Turism din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului), lucrările publice în infrastructură (gestionate de Direcţia Generală Lucrări Publice) şi investiţiile cu caracter social, acestea din urmă fiind derulate de Compania Naţională de Investiţii (C.N.I.). Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului finanţa lucrările publice derulate în cadrul acestor programe, existând o procedură în baza căreia erau aprobate fondurile. Finanţarea programului „Schi în România” se realiza în baza Legii nr.526/2003, care prevedea condiţiile necesare pentru ca o unitate administrativ teritorială să poată beneficia de finanţare din partea ministerului şi a HG nr.426/2009 prin care au fost identificate unităţile administrativ-teritoriale unde urmau să se realizeze investiţii de infrastructură turistică. Potrivit HG nr.120/17.II.2010 cu modificările ulterioare sumele de la bugetul de stat pentru finanţarea proiectelor de investiţii în turism se alocă, în limita fondurilor prevăzute anual cu această destinaţie, prin transferuri de la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului către bugetele locale, pentru susţinerea financiară a autorităţilor administraţiei publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora şi se defalcă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului. În cursul anului 2010 la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului nu se încheiau contracte de finanţare cu beneficiarii, fondurile alocate fiind aprobate în conformitate cu HG nr.120/17.II.2010, primind finanţare un număr de 16 unităţi administrativ teritoriale pentru programul „Schi în România”. După ce un proiect de investiţii era cuprins în hotărârea de guvern, autoritatea locală care îl gestiona formula o solicitare de finanţare, care era însoţită de documente justificative care atestau lucrările efectuate. Documentele respective erau verificate de funcţionarii din cadrul Direcţiei de Dezvoltare în Turism din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului care întocmeau proiectul ordinului de ministru pentru alocarea sumelor solicitate de unitatea administrativ teritorială. Ordinul era avizat de Direcţia Juridică, Direcţia Economică, secretarul de stat care coordona Direcţia de Dezvoltare şi, în cele din urmă, era semnat de ministru sau de persoana care îl înlocuia. Începând cu anul 2011, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a încheiat contracte de finanţare cu unităţile administrativ teritoriale, în anul 2011 fiind încheiate 13 contracte de finanţare şi 30 acte adiţionale pentru programul „Schi în România”. Pe baza solicitărilor transmise de unităţile administrativ teritoriale se alcătuia o listă cu proiectele şi sumele solicitate pentru realizarea proiectelor sau a diferitelor etape din proiectele respective. Această solicitare era însoţită de documentaţia tehnico-economică care era trimisă la Consiliul Tehnic Economic al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului unde se dezbăteau proiectele într-o şedinţă comună a reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi autorităţilor publice locale. Ulterior se încheia un contract de finanţare între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi unităţile administrativ teritoriale, contract în baza căruia se derulau lucrări, iar în baza documentelor care atestau efectuarea acestora se realizau decontările de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Unităţile administrativ teritoriale formulau solicitări de decontare a lucrărilor efectuate, solicitări care erau însoţite de documentele prevăzute în HG nr.426/2009 cu modificările ulterioare, în procedura internă stabilită în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, precum şi în contractele de finanţare. Aceste solicitări erau verificate de controlul financiar preventiv, controlul financiar delegat, direcţia economică şi direcţia de specialitate. După obţinerea tuturor avizelor se întocmea un document standardizat în conformitate cu legislaţia aplicabilă intitulat ordonanţare de plată. Ordonanţarea de plată avizată de direcţia de specialitate, direcţia economică, controlul financiar preventiv propriu, controlul financiar delegat era semnată de ministrul U. sau de persoana căreia aceasta îi delegase atribuţiile. Ulterior, direcţia de specialitate urmărea întocmirea ordinului de plată şi efectuarea plăţii către unităţile administrativ teritoriale. În perioada 2010-2011, fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului ajungeau doar pentru aproximativ 20-30% din sumele solicitate la plată de către autorităţile locale. Direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului prezenta ministrului săptămânal şi, respectiv lunar o situaţie cu sumele solicitate de unităţile administrativ teritoriale însoţită de documentele justificative pentru a se lua o decizie cu privire la aceste solicitări. În lista de propuneri prezentată ministrului erau incluse toate solicitările care îndeplineau condiţiile legale pentru a fi achitate din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. În ipoteza în care existau mai multe solicitări care îndeplineau condiţiile de finanţare, dar nu erau suficiente lichidităţi, Direcţia Infrastructură Turistică făcea propuneri de prioritizare a plăţilor în funcţia de situaţia concretă, însă decizia finală aparţinea ministrului U.. Unele dintre solicitări erau admise integral, altele parţial, iar unele solicitări erau respinse. Defalcarea sumelor care erau efectiv plătite se făcea prin ordin al ministrului şi nu corespundea întotdeauna solicitărilor formulate de unităţile administrativ teritoriale. În perioada anilor 2010-2011 nu existau reguli scrise, general aplicabile, care să stabilească criterii de prioritizare a plăţilor. În cursul anului 2012, printrun ordin de ministru, a fost aprobată procedura operaţională care prevedea modul în care se derula finanţarea unui proiect din momentul primirii solicitării de finanţare până la efectuarea plăţii. La nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, intervalul mediu de timp de la data semnării contractului de finanţare până la data efectuării primei plăţi era de 16 zile calendaristice, intervalul mediu de timp de la data formulării solicitării de către unităţile administrativ teritoriale până la data efectuării plăţii era de 28 zile calendaristice, iar în 3 cazuri s-a efectuat plata în avans, anterior executării lucrărilor, plata făcându-se conform contractului de lucrări prin care se stipula că se poate acorda avans de 30% din valoarea contractului contra unei scrisori de garanţie bancară. Compania Naţională de Investiţii este organizată sub forma unei societăţi comerciale pe acţiuni cu capital de stat aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Funcţionarea Companiei Naţionale de Investiţii este reglementată prin OUG nr.25/2001 cu modificările ulterioare. Directorul general al companiei este numit prin ordin al ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, iar bugetul Companiei Naţionale de Investiţii este constituit din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Compania Naţională de Investiţii are ca şi obiectiv principal de activitate realizarea programelor de investiţii cu caracter social la nivel naţional, obiectivele realizate predându-se cu titlu gratuit beneficiarilor, respectiv unităţilor administrativ teritoriale centrale sau locale, instituţiilor publice şi persoanelor fizice, în cadrul programelor vizând intervenţiile de primă urgenţă la construcţiile cu risc seismic ridicat. Beneficiarii acestor programe depun la sediul Companiei Naţionale de Investiţii solicitările respective, conform OUG nr.25/2001, solicitări care sunt centralizate şi introduse în lisa sinteză a obiectivelor de investiţii, care se aprobă de către ordonatorul principal de credite, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. În perioada 2010-2012, principalul program de investiţii era programul vizând sălile de sport, bazinele de înot, reabilitarea aşezămintelor culturale, intervenţii de primă urgenţă la construcţii ce prezintă un risc seismic ridicat şi sistemul integrat de reabilitare a reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă în localităţile sub 50.000 locuitori. Decizia cu privire la obiectivele de investiţii care se promovau şi care primeau finanţare era luată în fapt de ministrul U.. În perioada 2010-2011 alocaţia bugetară a fost redusă semnificativ raportat la anul 2009. În aceste condiţii, banii erau folosiţi pentru contracte aflate deja în execuţie şi au fost demarate puţine obiective noi, aproximativ jumătate faţă de anii anteriori. Totodată, au fost reziliate mai multe contracte de execuţie lucrări şi contracte de dirigenţie de şantier, iar alte lucrări au fost sistate. Din considerentele expuse cu privire la modalitatea de finanţare a lucrărilor publice de către Ministerului Dezvoltării Regionale şi la modalitatea de funcționare a Companiei Naţionale de Investiţii rezultă că bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului acoperea doar o parte din solicitările de finanţare ale unităţilor administrativ teritoriale, unele contracte au fost reziliate, iar în altele s-au emis ordine de sistare a lucrărilor. Deciziile de efectuare a plăţilor aparţinea personal ministrului U., nu existau reguli scrise prin care să se stabilească criterii de prioriotizare a plăţilor, printre elementele avute în vedere fiind şi afinităţile politice ale administratorilor societăţilor comerciale, unele solicitări de plată erau admise aşa cum fuseseră formulate, pentru altele erau reduse sumele aprobate, iar alte solicitări erau respinse. În contextul prezentat, existau mari întârzieri la decontarea lucrărilor efectuate de diferite societăţi comerciale, în beneficiul unităţilor administrativ teritoriale, lucrări finanţate din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Întârzierile la decontare puteau atrage incapacitatea de plată a operatorilor economici, în condiţiile în care unele dintre sumele avansate proveneau din credite bancare, iar facturile emise atrăgeau obligativitatea plăţii taxei pe valoare adăugată. Probele administrate în cauză au dovedit că în perioada anilor 2010-2012 la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului a existat o cutumă în sensul că reprezentanţii societăţilor comerciale care executau lucrări pentru unităţile administrativ teritoriale finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului sau pentru Compania Naţională de Investiţii „restituiau” un procent de 10% din valoarea sumelor încasate în diferite modalităţi. Aşa cum se va arăta în continuare, pentru infracţiunea de luare de mită şi complicitate la infracţiunea de dare de mită reţinute în prezenta cauză, plata comisionului de 10% se realiza fie prin încheierea unor contracte între societăţile comerciale care încasau bani pentru lucrările finanțate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi societatea SC L. SRL, controlată de inculpatul L., fie cash, banii transmişi în această modalitate ajungând în patrimoniul inculpatei U. sau în patrimoniul persoanelor indicate de aceasta (Organizaţia Partidului ... Bucureşti şi inculpatul O.). Inculpata U. a îndeplinit funcţia de ministru al Turismului în perioada decembrie 2008 – decembrie 2009, când a devenit ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, funcţie deţinută până la data de 9 februarie 2012. Inculpatul L. a fost numit de către inculpata U. în funcţia de consilier personal al ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului la data de 30 decembrie 2009, funcţie pe care a exercitat-o până la data de 10 august 2011, când acesta şi-a dat demisia. Anterior, inculpatul L. îndeplinise aceeaşi funcţie în perioada când inculpata U. era ministru al Turismului. În perioada 2008-2012, inculpatul L. a lucrat ca specialist în comunicare în cadrul mai multor campanii electorale în care a fost implicată U. şi Organizaţia Bucureşti a P... Inculpatul L. a fost administrator al SC L. SRL până în anul 2009, când a cesionat formal această societate, mamei sale, L.. Prin intermediul acestei societăţi, pe care inculpatul L. o coordona în fapt, acesta a făcut mai multe plăţi pentru servicii de care a beneficiat inculpata U. şi Organizaţia Bucureşti a P..., banii provenind din săvârşirea infracţiunilor de corupţie ce fac obiectul prezentului dosar. Inculpata T. a fost numită de inculpata U. în funcţia de director general al Companiei Naţionale de Investiţii la data de 20 ianuarie 2010, funcţie din care a fost eliberată la data de 20 octombrie 2011, aceasta fiind totodată şi o prietenă apropiată a E.. T. a coordonat campania electorală desfăşurată de inculpata U. în anul 2008, iar atunci când inculpata U. avea funcţia de preşedinte al Organizaţiei Bucureşti a P... s-a ocupat de realizarea plăţilor către angajaţi şi prestatorii de servicii cu bani provenind din infracţiunile de corupţie ce fac obiectul prezentului dosar. Inculpatul B. a fost asistentul personal al inculpatei U. în perioada 2010- 2012, fiind remunerat în numerar cu o sumă nefiscalizată, de 2000 euro lunar, ce reprezenta singura sa sursă de venit. Acest inculpat a gestionat activitatea curentă a Organizaţiei Bucureşti a P... în numele inculpatei U. şi a făcut mai multe plăţi către furnizorii de servicii sau salariaţi cu sume de bani provenind din faptele de corupţie ce fac obiectul prezentei cauze. Inculpatul B. intermedia relaţia inculpatei U. cu mai multe organizaţii de presă apropiate acesteia, din conţinutul mesajelor de poştă electronică identificate cu prilejul percheziţiei informatice rezultând că inculpatul transmitea redactorilor solicitările inculpatei U. de a difuza ştiri cu un anumit conţinut sau de a elimina ştiri deja difuzate care nu îi erau favorabile inculpatei U. inclusiv cu privire la faptele ce urmează a fi analizate în prezenta cauză. Mesajele de tip email transmise între B. şi U. identificate la percheziţia informatică atestă relaţia de subordonare a inculpatului B. faţă de inculpată, precum şi faptul că acesta gestiona cheltuielile administrate în numele inculpatei în perioada în care aceasta avea calitatea de preşedinte al Organizaţiei Bucureşti a P... Inculpatul B. este deţinătorul domeniilor de internet care conţin numele U. şi al mai multor mărci pentru diferite mişcări politice asociate cu aceasta, precum şi administratorul S.C. A. S.R.L., societate la care unic asociat este U. şi care este finanţată din fondurile proprii ale acesteia. Inculpatul B. nu figurează în baza de date a Ministerului Finanţelor Publice cu venituri impozabile realizate ca persoană fizică, iar în perioada 2010- 2012, veniturile semnificative ale S.C. E. S.R.L unde inculpatul B. are calitatea de administrator şi asociat au provenit din faptele de corupţie descrise în prezenta cauză. Aşa cum rezultă din declaraţiile inculpatei T. şi ale martorului M., inculpatul B. îşi petrecea toată ziua la sediul Organizaţiei Bucureşti a P..., fiind implicat în gestionarea activităţii curente a acestei organizaţii, iar singurele sale venituri proveneau din serviciile prestate pentru inculpata U.. Inculpatul B. era prieten foarte apropiat cu inculpata T., aceştia petrecându-şi împreună majoritatea vacanţelor, împărţind în mod egal cheltuielile, aşa cum rezultă din mesajele de poştă electronică şi din declaraţiile celor doi inculpaţi. Inculpatul N. a fost numit în funcţia de secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în cursul anului 2010, acesta îndeplinind aceeaşi funcţie şi în anul 2009 în cadrul Ministerului Turismului, atunci când ministru era inculpata U.. Ministrul U. a delegat acestuia dreptul de semnătură în numele ministrului, în baza Legii nr.90/2001. Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul N. era persoana de încredere a inculpatei U. în cadrul ministerului, în baza delegării dreptului de semnătură în numele ministrului, acesta semnând ordinele de plată către diferiţi beneficiari, în condiţiile în care toate deciziile referitoare la plăţi erau luate de ministrul U.. În calitatea pe care o deţinea, aceea de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, inculpata U. a primit prin intermediul inculpaţilor la care s-a făcut referire anterior, aflaţi în relaţii apropiate sau de prietenie cu aceasta, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de către autorităţile publice. Sumele de bani obţinute în această modalitate au intrat fie nemijlocit în patrimoniul inculpatei U., în numerar sau prin plata unor servicii de care a beneficiat aceasta, fie în patrimoniul altor persoane indicate de inculpată – Organizaţia Bucureşti a P... şi inculpatul O.. Referitor la societăţile comerciale care aveau încheiate contracte de lucrări finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi ai căror reprezentaţi au dat sume de bani pentru a se plăti la timp lucrările contractate cu autorităţile locale se impun a fi efectuate următoarele precizări: S.C. T. S.A. este o societate specializată în lucrări de construcţii, administrată de G., acţionar cu 44% din capitalul social. Deciziile majore privind activitatea societăţii erau luate împreună cu fratele său, G., care, potrivit propriilor declaraţii, era implicat în „relaţia cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului”, vizând finanţarea lucrărilor aferente proiectelor aflate în derulare, lucrări contractate cu autorităţile administrativ teritoriale, care erau beneficiare ale lucrărilor. În perioada 2010-2012, S.C. T. S.A. a încheiat, singură sau în asociere cu alte societăţi, mai multe contracte de execuţie lucrări finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin programul „Schi în România”. Cele mai importante contracte aveau ca obiect amenajarea domeniilor schiabile din zonele turistice Gutâiul Doamnei (gestionat de UAT Cavnic) şi Straja (gestionat de UAT Lupeni), precum şi a unei pârtii de teleschi în oraşul Borsec. Conform extrasului de cont existent la dosarul cauzei rezultă că în această perioadă veniturile societăţii au fost reprezentate într-o măsură covârşitoare din plăţile efectuate din fonduri publice. Martorul G. îl cunoaşte pe inculpatul L. din perioada anilor 2003-2004, când inculpatul L. a efectuat activităţi de publicitate legate de promovarea unui hotel din Petroşani unde este acţionar G., cei doi păstrând o relaţie de amiciţie. În anul 2012, plăţile efectuate pentru proiectul Straja au avut o valoare mult mai mică decât cele din anul anterior (1,5 milioane lei în 2012 raportat la 35,5 milioane lei în 2011), ceea ce a determinat intrarea în insolvenţă a S.C. T. S.A. în primăvara anului 2013. S.C. C. S.A. Petroşani este o societate specializată în lucrări civile de construcţii, care în perioada 2009 – 2012 a avut un număr de 13 contracte încheiate cu Compania Naţională de Investiţii pentru construcţia unor săli de sport, bazine de înot sau reabilitări de blocuri de locuinţe, cu o valoare totală de peste 30 de milioane lei. Contractele încheiate de această societate cu Compania Naţională de Investiţii se numără printre cele care nu au fost reziliate şi pentru care nu au fost emise ordine de sistare a lucrărilor. Societatea este administrată de inculpatul B., prieten cu martorul G., prin intermediul căruia l-a cunoscut pe inculpatul L.. S.C. K. S.R.L. Piteşti este o societate specializată în domeniul construcţiilor, administrată de martorul denunţător B., prieten cu martorul G.. La data de 31.08.2010, Primăria Petroşani a atribuit acestei societăţi un contract privind construcţia domeniului schiabil din Parâng, în valoare de 283,69 milioane lei, ce urma să fie finanţat prin programul „Schi în România”, de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. IV.1. Infracţiunea de luare de mită săvârşită de inculpata U. şi participarea lui L. în calitate de complice la săvârşirea infracţiunii de dare de mită de către martorii G. şi G., în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de S.C. T. S.A. cu unitatea administrativ-teritorială Cavnic şi unitatea administrativ-teritorială Borsec. 1.1.Expunerea situaţiei de fapt a) Împrejurările în care au fost săvârşite faptele în legătură cu finanţarea acordată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului către unitatea administrativ-teritorială Cavnic Pe baza probelor administrate în cauză, Înalta Curte reţine că la data de 8 ianuarie 2010 între Consiliul Local al Oraşului Cavnic şi S.C. T. S.A. reprezentată de martorul L., s-a încheiat contractul de lucrări nr.101/8 ianuarie 2010 având ca obiect executarea lucrărilor de amenajare a domeniului schiabil Gutâiul Doamnei. În executarea acestui contract, la data de 1 iunie 2010, S.C. T. S.A. a emis două facturi către unitatea administrativ-teritorială Cavnic pentru lucrări de proiectare, în valoare de 1.009.024 lei şi avans lucrări, în valoare de 3.990.000 lei. La data de 3 iunie 2010, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului s-a înregistrat solicitarea primarului oraşului Cavnic de finanţare a sumei de 5.000.000 lei. Având în vedere că la începutul lunii iulie această solicitare a unităţii administrativ-teritoriale Cavnic nu era aprobată de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, dar şi faptul că anterior plăţile pentru lucrările efectuate în baza contractului nu au fost realizate, la solicitarea fratelui său, G., martorul G. l-a contactat pe inculpatul L., pe care îl cunoştea din perioada anilor 2003-2004, cerându-i să se intereseze de posibilitatea efectuării acestor plăţi. Inculpatul L. şi martorul G. s-au întâlnit la biroul pe care martorul îl avea în ..., împrejurare în care inculpatul i-a comunicat faptul că la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului există o cutumă în sensul că pentru deblocarea plăţilor este necesar să se plătească de către reprezentanţii societăţilor comerciale beneficiare ale sumelor de bani un comision reprezentând o cotă parte din valoarea sumelor plătite, comision care urma „să revină la minister sau pentru efectuarea unor cheltuieli în campania electorală”. Potrivit declaraţiei martorului G., L. i-a confirmat împrejurarea că despre plata acestui comision ar cunoaşte inculpaţii N. şi U., banii fiind destinaţi acoperirii cheltuielilor efectuate în campania electorală a P..., convingere ce i-a fost întărită martorului de faptul că inculpatul L. era implicat în campaniile electorale ale acestui partid. Cu acea ocazie, martorul G. a convenit cu inculpatul L. să dea un procent de 10% din sumele ce urmau a fi achitate pentru contractele pe care S.C. T. S.A. le avea încheiate cu UAT Cavnic şi UAT Borsec. Referitor la modalitatea de remitere a sumei de bani, martorul G. i-a spus inculpatului L. că S.C. T. S.A. nu poate remite în numerar această sumă de bani, inculpatul propunând ca banii să fie viraţi prin intermediul societăţii pe care acesta o controla, respectiv S.C. L. SRL, respectiv prin interpunerea acestei societăţi în achiziţia unui post de transformare de către S.C. T. S.A. de la S.C. E. SRL Bacău. În perioada ce a urmat între martorul G. şi inculpatul L. au avut loc mai multe discuţii telefonice, redate în procesele-verbale existente la dosarul cauzei, convorbiri în cadrul cărora cei doi discută despre posibilităţile de efectuare a plăţilor prin determinarea funcţionarilor din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului să aprobe efectuarea acestora. Astfel, la data de 13 iulie 2010 ora 21:56:25, martorul G. este contactat de către inculpatul L., cei doi discutând despre înscrisurile depuse de unitatea administrativ-teritorială Cavnic după formularea solicitării de finanţare şi aprobarea efectuării plăţilor de către funcţionarii din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. G.: Acolo îi în regulă? Crezi că mâine se întâmplă ceva? L.: Nu ştiu dacă mâine concret. El mi-a zis că a primit şi că în principiu se rezolvă. Trebuia să-i trimită primăria ceva. Primăria a trimis. Eu mâine dimineaţă mă mai văd şi cu secretarul general (n.n. N.) să mai... să-l mai rog o dată pentru că nu trebe... nu trebuie să facă nimic, nicio intervenţie... G.: Da, da, da... L.: Pur şi simplu e o obligaţie d’a lor. G.: Normal, da! L.: Adică nu... Că asta i-am spus şi lui „bă, nu face nimeni nicio presiune în vreun fel asupra ta. Să nu se interpreteze greşit” G.: Da, cum... da, da. L.: Pur şi simplu, trebuie să-ţi faci o datorie pe care o ai, nimic altceva! Recepţionezi un dosar, oricum va fi... G.: Normal. L.: Negativ, pozitiv! G.: Numai că ei mai uită din principiu aşa.. fac... L.: Păi din principiu mai uită, na, ce să facem! (...) G.: Da. L.: Da. G.: OK! Păi atunci, mâine seară sau când mă întorc! L.: Oricând, oricând! G.: Bine.. Bine, S.! L.: Săru’mâna mult! G.: Bine. Te pup! Pa, pa! L.: Bun! Pa, pa! În ziua de 27 iulie 2010, la ora 17:33:00, G. este contactat de L., cu care discută despre intervenţia pe care acesta urma să o realizeze asupra secretarului general G. cu privire la aprobarea plăţii: G.: Alo? L.: Ce faci? G.: Uite, pe la birou. Tu? Eşti în China, presupun! După cum răspunde robotul. L.: Da. La Etajul 91, la cea mai înaltă clădire din Shanghai. .............................. L.: Da... Ce faci? G.: Uite, tot stau şi mă uit aşa, lung, dar nu se mai întâmplă nimic! L.: Mâine dimineaţă o să vină şi G. şi vorbesc cu el de dimineaţă, să văd ce-a făcut. G.: Aha. A!... Vine acolo, la tine? L.: Da, da, da. Pentru că acum se urcă în avion. G.: Aha. L.: Vorbesc dimineaţă şi-ţi dau un telefon, că nu ştiu să-ţi spun şi n-am vorbit la telefon. G.: Dacă afli, dă-mi şi mie un mesaj. L.: Sigur. Nici nu se pune problema. Eu, oricum, aveam asta în plan, să vorbesc cu el. Şi, imediat după ce vorbesc, dau un telefon. Ulterior, la data de 27 iulie 2010, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata către unitatea administrativ-teritorială Cavnic, a facturilor de avans emise de S.C. T. S.A., în cuantum de 4.999.024 lei, ordinul de plată fiind semnat de inculpatul N., secretarul general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. La data de 30 iulie 2010, suma de 4.764.233 lei a fost transferată de către unitatea administrativ-teritorială Cavnic în contul de trezorerie al S.C. T. S.A., care a transferat în contul deschis la B. suma de 3.135.500 lei la data de 3 august 2010 şi suma de 680.000 lei la data de 24 august 2010. Pe baza înţelegerii anterioare referitoare la plata unui procent de 10% din încasările S.C. T. S.A., suma de 499.739,9 lei a fost transferată de la S.C. T. S.A. către inculpatul L., prin interpunerea S.C. L. SRL în achiziţionarea unui post de transformare de la S.C. E. SRL Bacău. Astfel, martorul G. i-a transmis fratelui său, martorul G., acţionar la S.C. T. S.A. că trebuie să achite comisionul de 10% către S.C. L. SRL prin achiziţia unui post de transformare prin intermediul acestei societăţi. Martorul G. a arătat că S.C. T. S.A. a achiziţionat postul de transformare la un preţ mult mai mare decât costul real al unui astfel de produs prin intermediul S.C. L. SRL, el fiind cel care a discutat preţul şi specificaţiile tehnice ale produsului cu reprezentantul S.C. E. SRL Bacău, numitul G.. Din probele administrate rezultă că S.C. L. SRL a achiziţionat postul de transformare de la S.C. E. SRL Bacău la preţul de 119.861,97 lei, în baza facturii nr.ETHF/2010066/25.08.2010, bun pe care imediat societatea l-a revândut către S.C. T. S.A. cu suma de 619.601,87 lei, în baza facturii nr.166/23 august 2010. La data de 24 august 2010, S.C. T. S.A. a achitat contravaloarea postului de transformare cu fondurile provenind din plăţile efectuate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. S.C. L.
Recomandările noastre
