ŞEFUL FISCULUI VORBEŞTE DESPRE AVERILE NEJUSTIFICABILE. Şeful Fiscului, Sorin Blejnar, vorbeşte despre noul departament de control al averilor.

Sorin Blejnar, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) vine cu o serie de lămuriri, într-un interviu EVZ, dat în contextul mult discutatului proiect de modificare a Consti tuţiei care vizează şi posibilitatea efectivă de confiscare a averilor ilicite.

EVZ: În scurt timp, Monitorul Oficial va publica actul de naştere al Direcţiei de Verificări Fiscale. Care sunt primii paşi? Sorin Blejnar: Sunt patru mari direcţii de urmat ca ea să poată deveni operaţională. Cred că e foarte importantă recrutarea de personal. În principal, angajaţii vor fi din interiorul ANAF, relocaţi după restructurarea care se face tot în această perioadă. Pe lângă specialiştii noştri, sperăm să atragem oameni cu expertiză şi din afara ANAF. Va trebui să nominalizez conducerea şi câteva posturi cheie. Apoi, va trebui să elaborăm strategia de organizare şi planurile de aplicare a metodelor indirecte de control. Foarte importante sunt şi programele de instruire pentru personal. Nu în ultimul rând, e necesar să stabilim foarte clar şi foarte transparent un sistem de monitorizare a acestei direcţii, cu nişte indicatori de rezultat care să fie publici.

Transparenţa nu a fost niciodată punctul forte al Fiscului... Acum şi aici va trebui să fie. Nu mă aştept ca mediatizarea subiectului, extrem de sensibil, a oamenilor care vor conduce această direcţie şi a mea, personal, să fie corectă şi imparţială. Vor fi oameni bogaţi care deţin mijloace de infomare şi care vor face, probabil, obiectul acestor verificări. Vor încerca - şi eu sper să nu reuşească - să creeze o imagine de neprofesionalism, o imagine de abuz, o imagine de instituţie care execută comenzi po litice cu ghilimelele de rigoare. Ca aceste încercări să eşueze, e necesar ca analiza de risc şi verificarea să fie foarte transparente. Sunt convins că vom găsi profesionişti foarte buni, care îşi vor face treaba impecabil.

Legi aveţi, consiliere de la fiscul american aveţi. În cât timp departamentul va lucra efectiv? Da, avem legislaţie, ne mai trebuie şi este şi aproape finalizat un act normativ cu normele metodologice privind procedura de analiză de risc la verificarea persoanelor fizice. După aceea vom popula şi completa schema de personal, cu director, cu adjunct, cu şefi de servicii, vom bate în cuie procedurile şi fluxurile de informaţii, şi ea va fi operaţională.

Cam în cât timp? August, septembrie? Anul acesta... Este un lucru nou, neutilizat în România, trebuie să insist pe instruirea personalului. Nu vreau să fac verificări doar de dragul de a le face, trebuie să fie temeinice, clare, neinterpretabile sau atacabile. E foarte important din punct de vedere al imaginii acestui departament.

Vorbeaţi de patronii de presă, de ziare şi televiziuni. Vă gândiţi la anumite persoane? Nu eu trebuie să mă gândesc, direcţia va trebui să-şi facă analiza de risc, să cearnă contribuabilii. Acei specialişti vor decide care este segmentul de contribuabili intră în verificări, nu ştiu din ce domeniu şi nu vreau să mă pronunţ acum ca să nu văd o ştire mâine că exact cu aceia începem.

Bun, aveţi nevoie de timp, dar aţi ales nişte ţinte. Începeţi cu Top 300? Repet, nu trebuie să mă gândesc eu, ci doar acei specialişti care vor lucra acolo.

Şi acei oameni îndeplinesc nişte ordine...Eu nu am dat ordine de când lucrez în această instituţie să se verifice x şi să nu se verifice y. Direcţia se va concentra pe verificarea a 200-300-400 de persoane, deci aici, în jur de 300, plus minus, pentru că nu vor avea nici capacitatea fizică să facă o asemenea verificare la foarte multe societăţi comerciale.

Presa face deja speculaţii: nu există declaraţie de patrimoniu, situaţie în care cei vizaţi se vor putea dezvinovăţi cu uşurinţă, dar verificarea este suficientă pentru a pune presiune pe aceşti oameni. Se mai spune că asta urmăriţi, de fapt, cuminţirea unor oameni care nu cotizează şi au pronunţii politice critice la adresa puterii. Cum vă apăraţi de astfel de acuzaţii? Faptul că în acest moment nu avem o declaraţie pe venitul global ne crează un uşor dezavantaj, nu putem vedea ansamblul operaţiunilor acelui contribuabil intrat în verificări.

Zvonistica cu presiunea pe deţinătorii marilor averi tocmai de aici pleacă, de la dorinţa unora de a decredibiliza un lucru extrem de serios.

Tocmai de aceea v-am spus că va trebui să am cei patru paşi, să recrutez atent personalul, să-l instruiesc temeinic, să elaborez o strategie organizaţională şi ea să fie aplicabilă, şi să stabilesc clar indicatori clari de rezultat. Dacă paşii se fac corect şi eu nu voi lua pe x sau pe y să fac aceste verificări, vom rezista oricăror atacuri. Sesizez că sunt oameni care ştiu lucruri pe care noi nu le ştim, ştiu deja cum o să selecteze persoanele pentru control şi că o să facem abuzuri. Trăim într-o ţară ciudată, orice încearcă cineva să facă, se mai găsesc vreo patru cinci să oprească roata, să se bage sub roată şi să n-o lase să se rotească.

"Va veni inspectorul şi va întreba de unde am avut bani să îmi construiesc o vilă căci nu am declarat că aş fi avut vreun venit. Oricine îi va putea spune că a făcut contrabandă cu carburanţi în Clisura Dunării înainte de 2000 şi că i-au rămas de atunci banii necesari achiziţiei", este de părere avocatul Gabriel Biriş. Contrabanda s-a prescris, Fiscul nu-l poate lua de urechi, iar verificarea e moartă. Declaraţia domnului Biriş poate să fie într-o oarecare măsură şi adevărată. Sunt aspecte care vor putea fi eventual clarificate prin preconizata modificare a Constituţiei.

Cât timp nu aveţi declaraţia de patrimoniu, nu ştiţi ce fonduri a avut iniţial un contribuabil, cum veţi ajunge corect la concluzia că a cheltuit mai mult decât a avut? Metodele de control indirect pot fi utilizate doar din anul 2011. Asta nu înseamnă că nu ne putem duce în perioada de prescripţie, cinci ani în spate să verificăm de unde a avut acei bani. Şi dacă vom proba că vin de la o firmă care a fost în faliment şi singura activitate a acelui patron a fost acea firmă, desigur că vom putea impozita cu 16%.

Este destul de greu, domnul Biriş are dreptate cu acea declaraţie de patrimoniu, dar ea trebuia prevăzută de lege, poate chiar din 1990. Am intrat în UE şi o declaraţie de patrimoniu ar putea îngreuna povara administrativă asupra contribuabilului. Tratatul de la Lisabona tocmai asta spune. Că statele, fiscul, trebuie să ridice povara administrativă, aţi văzut, din 4 declaraţii am făcut una singură. Să introduc acum o altă declaraţie tocmai asta aş face, aş creşte povara administrativă.

Repet, această declaraţie de patrimoniu ne-ar ajuta, dar ea nu este element eliminatoriu, putem să ne descurcăm şi fără ea. Până la urmă discutăm de rulajele curente şi nu-mi poate spune cineva că dacă astăzi îşi plimbă nişte bani prin conturi sau şi-a făcut nişte deplasări prin străinătate foarte costisitoare şi n-a avut surse, că ele provin de nu ştiu când, din nu ştiu ce bani şi că nu pot fi impozitate.

"Nu vreau să fac verificări doar de dragul de a le face, trebuie să fie temeinice, clare, neinterpretabile sau atacabile."SORIN BLEJNAR preşedintele ANAF Legea spune că organismele din ţară sunt obligate să vă dea informaţii. Ce vă faceţi cu conturile de afară? Pentru conturile din Uniunea Europeană (UE), avem un schimb automat de date, primim date despre conturile cetăţenilor români în statele Uniunii.

Cu Elveţia şi cu paradisurile fiscale cum veţi rezolva? Este o problemă mare, dificilă, cu care se confruntă toate statele membre UE, membre IOTA, sunt zone sau ţări cu regim fiscal de tip offshore, care nu ne avantajează în viitoarele noastre demersuri.

Deci nu prea avem motive de optimism, sunt piedici aparent insurmontabile. Scopul acestui departament este de a responsabiliza contribuabilii şi de a crea cadrul legal pentru verificarea acelor oameni care nu-şi declară veniturile, nu plătesc impozite şi taxe.

Deci mai mult un rol de prevenţie? Nu, nu, şi de încasare, până la urmă. Dar să mai aibă un pic de temere şi să se gândească de două ori când nu eliberează factură sau chitanţă pentru o activitate prestată. Metodele de control indirect sunt deja în legislaţie de la 1 ianuarie 2011. Fiecare compartiment sau serviciu de verificări persoane fizice din fiecare judeţ al acestei ţări le va putea folosi, nu doar Direcţia de control a marilor averi. Ele pot fi folosite şi pentru verificarea unor persoane cu profesii independente, de pildă, care nu se încadrează în categoria "mari averi". În aceste profesii se prestează servicii, dar adesea se cere un serviciu de 100 milioane lei vechi, de exemplu, dar se taie chitanţe doar pe 20 şi 80 intră în card, în cont, se dau cash. Profesiile liberale vor fi responsabilizate de această lege. La 20 milioane venituri lunare, deci 2.000 lei şi cheltuieli de 4.000, cel verificat poate spune o dată că diferenţa o are din anii precedenţi. A doua oară nu mai ţine. Prima inspecţie înseamnă şi momentul zero. Acesta este motivul pentru care nu fac o tragedie din lipsa declaraţiei de patrimoniu: uşor, uşor, vom ajunge spre piramidă şi toţi vor avea un moment zero, un moment în care se va stabili că în anul 2011 sau 2012 au avut atâţia bani. La funcţionarii publici şi la demnitari e mult mai simplu, sunt declaraţiile de avere, fiscul poate face verificări şi peste ani de zile, ei au deja un moment zero.

Impozitarea ce va urma controlului marilor averi nu poate fi considerată o amnistie fiscală indirectă? Cum să impozitezi cu 16% un venit suspect, care, ulterior, se poate dovedi a fi ilicit? Eu nu cred că este o amnistie fiscală, am văzut că sunt experţi care spun asta. Amnistia fiscală ar presupune altceva, ca statul să ia o perioadă limitată de timp, 6 luni de exemplu, şi să spună că declararea banilor le reduce impozitul la 5%, între 6 luni şi un an la 10%, iar după termenul de graţie, veniturile nedeclarate descoperite se impozitează cu 50%, se confiscă. Nu este o practică admisă la nivelul UE. În schimb, cred că e lăudabil că se încearcă modificarea de Constituţie pe tema averilor prezumate ca fiind licite.

STRATEGIE

"Avem sprijin de la italieni, de la americani"

Se vor face publice controalele? Nu, există secretul fiscal, articolul 11 din Codul de procedură fiscală.

Păi, atunci unde e transparenţa de care vorbeaţi ceva mai devreme? Nu se vor face publice numele, dar se vor comunica restul de date. De exemplu, din 180 persoane introduse în analiză de risc au fost selectate 150, din cele 150 au făcut obiectul verificării prealabile 100, din cele 100 au fost introduse în control 80, din cele 80 la 50 am găsit deficienţe, iar la 30 nu am găsit.

Veţi verifica patronii bogaţi cu firme sărace, aşa cum aţi promis? Am spus generic. Cei mai mulţi bani unde pot fi? La nişte oameni care au derulat afaceri, firmele au fost în pierdere, au intrat în insolvenţă, în faliment. De ce? Au lucrat pe cash. Dau un exemplu. Un om de afaceri avea cheltuieli de 20 de milioane, facturi de 15, diferenţa de 5 provenea din creditare firmă. El tot credita. Lunar, societatea. De unde? N-a avut bani niciodată, n-a fost salariat, n-a avut alte dividende, ne uităm în spate, fiscul mai are declaraţiile de prin 2000. Îl pot taxa pentru ultimii 5 ani de zile. Da, avem grupuri ţintă. Am făcut simulări, i-am luat pe primii 200, persoane fizice care au realizat cele mai mari venituri din tranzacţiile cu terenuri în ultimii ani, pe primii 200 cu venituri din închirieri, pe primii 200 cu venituri din drepturi de autor, pe primii 200 cu cele mai multe creditări în firme, din întrepătrunderea acestor informaţii ne va rezulta un eşantion de persoane. Pe tot ce înseamnă procedură de lucru, formularele au fost elaborate cu experţi străini, inclusiv o echipă de la FMI, formularele sunt tip, se vor publica şi în Monitorul Oficial, nu inventăm roata. Avem sprijin de la francezi, de la italieni, de la americani, e un lucru nou, dar o s-o scoatem la capăt. Va trebui să aveţi răbdare. S-a făcut tevatură, oamenii poate cred că vom târî marii bogătaşi la televizor. Nu va fi aşa. Ne vom face treaba bine, respectând legea.