Fostul președinte al României a acordat publicației germane Spiegel Online un interviu, tradus integral de EVZ, în care a afirmat că, la finalul anului 2002, a aprobat o cerere a CIA pentru o „locație” în București. Iliescu a spus că nu a vrut însă să știe ce se petrecea acolo.

Nu ne-am amestecat în ceea ce făcea CIA în această locație. Mie, ca șef de stat, mi se părea minoră această întrebare. Eram aliați, plecasem împreună să luptăm în Afganistan și în Orientul Apropiat, așa că nu am intrat în detalii legate de solicitarea aliaților privind o locație în România”, le-a spus Ion Iliescu jurnaliștilor germani.

Aceștia trag însă o concluzie dură: „CIA a torturat în România, acesta este un secret cunoscut de toată lumea. Doar oficialii țării nu au vrut să o recunoască niciodată. Acum, fostul președinte Iliescu explică (...): el a oferit Serviciului secret o locație”.

Potrivit Spiegel Online, acum, fostul șef de stat afirmă că, dacă ar fi știu că locația va fi folosită ca închisoare, nu ar fi aprobat solicitarea CIA. „Am învățat ca, la astfel de solicitări, să fim mai atenți”, a declarat el, precizând că cel care s-a ocupat de detaliile tehnice a fost consilierul prezidențial Ioan Talpeș.

Talpeș, îngrijorat de riscuri

Fostul șef al SIE, ulterior consilier prezidențial, Ioan Talpeș a confirmat afirmațiile lui Iliescu. El a arătat că a fost conștient că „situația poate deveni periculoasă” și, de aceea, le-ar fi spus celor de la CIA că partea română nu vrea să știe nimic despre activitățile din această clădire.

Talpeș a refuzat să spună unde s-a aflat locația CIA, susținând că acea clădire nu mai există. Ceea ce nu ar ști nici acum, potrivit Spiegel Online, este dacă CIA ar fi folosit și Aeroportul Mihail Kogălniceanu.

Norica Nicolai continuă să nege

Publicația germană amintește de faptul că, în 2008, o comisie de anchetă a Parlamentului României a susținut că nu au existat închisori CIA pe teritoriul țării și nu există probe pentru zboruri și transporturi de prizonieri.

Șefa comisiei, europarlamentarul PNL Norica Nicolai rămâne și azi la aceeași concluzie. „Nu am avut dovezi, la acel moment”, a spus Norica Nicolai, pentru Spiegel Online. În schimb, președinta APADOR-CH, Maria Andreescu, a apreciat activitatea acestei comisii ca fiind complet ineficientă și neserioasă. Andreescu a spus că declarațiile lui Ion Iliescu pentru Spiegel Online sunt „o mărturie foarte importantă”.

„Dacă statul român are voința de a lămuri chestiunea închisorilor CIA, atunci ar trebui ca Procuratura să înceapă o anchetă”, consideră Andreescu. APADOR-CH îl reprezintă în România pe Abd al-Rahim al-Nashiri, cel care ar fi planificat atentatul din 2000 împotriva distrugătorului USS Cole și care a fost reținut și torturat în România, între 2003 și 2006.

În 2012, acesta a dat statul român în judecată. Investigația autorităților române privind plângerea sauditului Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, care susține că a fost închis într-o închisoare CIA din România, se află în lucru la procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică a PICCJ, scrie mediafax.ro.

Potrivit unui răspuns oficial al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie (PICCJ), dosarul se află în atenţia procurorilor, ei continuând cercetările care au debutat în 2012. Alte informaţii, arată sursa menţionată, nu pot fi furnizate la acest moment, „întrucât publicitatea acestora ar putea periclita bunul mers al anchetei”.

Cine au fost șefii Serviciilor

În perioada 2003 – 2006, când, potrivit lui Talpeș, în țara noastră exista un centru de detenție al CIA, România a avut doi șefi de stat, Ion Iliescu și Traian Băsescu, doi șefi ai SRI, Radu Timofte și George Maior, precum și doi șefi ai SIE, Gheorghe Fulga și Claudiu Săftoiu. Pentru o perioadă de timp, interimatul la conducerea SIE a fost asigurat de generalul Silviu Predoiu.

Închisorile CIA din România: Ion Iliescu face jocul ruşilor? | EDITORIAL de Dan Andronic

Deținuți importanți

Pe la presupusa închisoare secretă din România s-ar fi perindat însuși Khalid Sheikh Mohammed, creierul atentatelor din 11 septembrie, dezvăluia acum câțiva ani o anchetă de presă a agenției americane AP și a postului german de televiziune, ARD. De la acesta, CIA ar fi smuls informații esențiale, care ulterior au dus la capturarea liderului al-Qaida, Osama bin Laden. Imobilul care ar fi găzduit închisoarea CIA este clădirea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), de pe strada Mureș, numărul 4, din sectorul 1, în cartierul bucureștean Grivița. Un raport publicat de Comisia de informații din Senatul SUA arăta că în închisoarea CIA au fost deținuți suspecți importanți, printre care s-au numărat Janat Gul, un lider operativ al rețelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizației teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul trei în ierarhia grupării, și Abd al-Rahim al-Nashiri, implicat în atacul asupra navei militare USS Cole.

În apărarea CIA

„Pentru prima dată în istoria noastră, am avut un dușman intrat în patria noastră care ucidea 3.000 de oameni. Adică, asta a fost un eveniment uriaș. Oamenii săreau din Turnuri, spre moarte. Oameni care fugeau cât mai departe de norul de praf, îngroziți. Aceasta a fost o amenințare uriașă. Și a trebuit să facem totul ca să o stopăm”. Declarația aparține lui Jose Rodriguez, fostul Șeful al Operațiunilor Clandestine ale CIA. El este autorul programului de obținere a informațiilor prin mijloace de interogare dure. Un punct de vedere ce contrazice afirmațiile conținute în Raportul Comisiei Senatului SUA pentru Servicii de Informații. Potrivit unui interviu acordat de Rodriguez televiziunii americane CBS, aceste măsuri erau necesare pentru a obține informații de calitate. În momentul în care Khalid Sheikh Mohammed a ajuns în mâinile lor, a început prin a le răspunde la întrebări recitând din Coran.

Citiți și :

Închisorile CIA din România: Ion Iliescu face jocul rușilor?

Ce l-a apucat pe Ion Iliescu? Aceasta a fost prima întrebare pe care ne-am pus-o în momentul în care am citit, dis-de-dimineață, declaraţia făcută de fostul preşedinte al României în ediția online a săptămânalului german Der Spiegel. Click AICI