Pe piata romaneasca au inceput sa apara produse de gradinarit care au ambalaje cu instructiuni de folosire atat in limba romana, cat si in cea "moldoveneasca".

Prin magazinele bucurestene au aparut produse cu instructiuni de folosire atat in limba romana, cat si in limba moldoveneasca. Un exemplu ar fi un produs pentru gradinarit, importat din Slovacia, ale carui instructiuni pentru cele doua tari contin diferente „izbitoare”.

Una dintre acestea ar fi ca, pe moldoveneste, sub simbolul MD al tarii, produsul se numeste „Substrat de flori”, in timp ce in limba romana e „Substratul de flori”, articulat. Incercarea de a diferentia instructiunile pentru aceeasi limba este absurda, cred expertii. Iar pentru cazul de fata, chiar si traducerea in romaneste suna „moldoveneste”, unde registrul literar este imbinat cu cel popular.

Mici „diferente” „Substratul este produs din turba si din humus matur de scoarta de copac”, arata instructiunile pentru Basarabia. In romana, „substratul este fabricat din turba si humusul de scoarta copt”. In Romania, produsul nu este indicat pentru plantele acidofile, in timp ce in Republica Moldova „pentru plantele iubitoare de sol acid”.

Pentru cei de peste Prut se recomanda „inlaturarea pamantului deficitar”, in timp ce in Romania, pe cel „inconvenabil”. Alt sfat: „apasarea in jurul radacinilor rasadurilor” - in Republica Moldova - si „apasarea spre sistemul de radacini”, in Romania. Cetatenii romani sunt sfatuiti sa „puna un strat de substrat pe fundul oalei”, cam ce ar trebui sa faca si basarabenii, insa ei sunt indemnati sa puna „stratul de substrat” pe „fundul vasului”.

Un avantaj al produsului ar fi „capacitatea mare de absorbtie a apei” (pe limba moldoveneasca), in „traducere” pe romaneste fiind „imbibarea mare pentru apa”. In fine, se arata de ce ar fi bun substratul si aici recomandarile beneficiind de explicatii pentru doua limbi „diferite”: „o structura buna care asigura continutul necesar de aer” din Basarabia, si una care „asigura continutul de aer potrivit”, in Romania.

Un singur „ghiveci” romanesc

Profesorul universitar Stelian Dumistracel, seful Departamentului de Dialectologie din cadrul Institutului de Filologie Romana „A. Philippide” din Iasi, are un „verdict” pentru cele doua tipuri de instructiuni: „Atat pentru traducerea in limba romana, cat si cea pentru Republica Moldova se incurca registrul literar cu cel popular.

Exista folosirea lui „fundul oalei” pentru traducerea in limba romana, ceea ce mai degraba se foloseste, de fapt, in Republica Moldova. Datorita unei influente rusesti, basarabenii nu vor sa traduca neologismele. Nu vor sa spuna „acidofile”, ci „plante iubitoare de sol acid”. E traducere de limba rusa. Cel care a tradus amesteca in ambele traduceri registrul literar si cel popular. Se poate spune ca el, cand vorbeste de vase, la moldoveni, si de oale la romani, desi noi ne punem florile in ghiveci, cam incurca borcanele”.

Stelian Dumistracel a explicat ca, desi cele doua traduceri, cu mici diferente, sunt folosite probabil din ratiuni de legislatie, termenii folositi in ambele cazuri nu fac decat sa demonstreze ca nu exista doua limbi, ci una singura.

„O aberatie”

Politologul Iulian Chifu crede ca aparitia unor diferente de acest gen vine de la legea conceptiei politicii nationale a Republicii Moldova, care „statueaza moldovenismul de tip sovietic ca doctrina oficiala”.

„De aici rezulta aberatii de aceasta factura. Sigur, exista ideea ca orice societate comerciala care vrea sa intre pe piata trebuie sa inscriptioneze, sub simbolul tarii, instructiuni in limba de stat. Dar daca incep sa existe diferente pentru „limba moldoveneasca”, e parca dintr-o limitare care demonstreaza criza lor identitara. Ei cred ca nu-si pot legitima existenta ca stat daca nu se diferentiaza de limba si poporul roman. O absurditate!”, spune Iulian Chifu.

Scriitorul basarabean Vitalie Ciobanu vede in aparitia unor inscriptii in „moldoveneste” pe ambalaje „acelasi disperat si aberant scenariu de „implementare” a unui idiom fictiv”. „Chiar daca ar fi vorba de ratiuni de ordin tehnic, si nu de ratiuni politice, de ce nu este folosit acelasi text explicativ pentru ambele abrevieri?”, se intreaba acesta. Scriitorul crede ca „incidentul” poate fi interpretat ca o incercare de a marca „„abisul” lingvistic dintre Moldova si Romania”. „Ceea ce este o mare prostie si un gest de rea-vointa”, adauga acesta. 

CONTROVERSA

A fi sau a nu fi limba

Expertii lingvisti pun la indoiala ideea existentei limbii moldovenesti ca limba de sine statatoare si nu ca o particularitate regionala. Desi ea este trecuta in Constitutia Republicii Moldova ca limba de stat. Eugenia Bojoga, lector universitar la Cluj si Praga, nepoata marelui lingvist roman Eugeniu Coseriu, a publicat, in numarul 8 al revistei „Contrafort”, un eseu intitulat „Ofensiva limbii „moldovenesti”„. „Este ilegitim din punct de vedere stiintific ca aceste particularitati regionale (...) sa fie ridicate la rang de limba exemplara si impusa tuturor vorbitorilor comunitatii noastre ca model de exprimare literara”, explica autoarea.

EXPLICATIE

Instructiuni pe limba statului, indiferent de absurd

Cele doua traduceri in limba romana au aparut din ratiuni tehnice. „Daca produsele sunt in Romania, singura obligatie este sa apara instructiuni in limba romana. Dar daca se exporta si pentru spatiul din Republica Moldova, oricat de absurd este, fiind vorba chiar si de acelasi text, trebuie sa apara instructiuni si in limba oficiala a statului”, spune Angela Nica, de la Departamentul de Integrare Europeana al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului. In Constitutia Republicii Moldova, limba de stat mentionata este cea moldoveneasca.

Politologul Iulian Chifu crede ca iesirea corecta din aceasta situatie ar fi cea adoptata de unele companii: inscriptionarea simbolurilor celor doua tari, dar folosirea unui set de instructiuni similare. „Daca se cauta diferente cu orice pret, atunci se forteaza”, spune acesta.