Eșecul liberalizării energetice pune economia pe butuci. Cum s-a transformat „piața liberă” în motorul inflației și al sărăcirii populației

Eșecul liberalizării energetice, cauza încetinirii dezvoltării. România traversează un paradox economic dureros: deși suntem un producător regional important de energie, costurile utilităților au devenit principala cauză a derapajelor macroeconomice. Experții consultați de Gândul avertizează că liberalizarea pieței, aplicată haotic și fără mecanisme reale de concurență, a gripat principalul motor al PIB-ului: consumul.

După un deceniu în care consumul gospodăriilor a ajutat la creșterea economică a României, finalul anului 2025 aduce nota de plată. Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna octombrie confirmă ceea ce mediul de afaceri a simțit tot anul: comerțul cu amănuntul este în scădere. Românii cumpără mai puțin, iar companiile produc mai scump.

Cauza identificată de analiștii economici nu este o criză globală externă, ci o „reformă internă” eșuată: liberalizarea pieței energetice.

Eșecul liberalizării energetice. O piață liberă doar cu numele

Premisa de la care s-a plecat, aceea că o piață liberă va regla prețurile prin raportul cerere-ofertă, s-a lovit de realitatea unui oligopol de stat și a unor contracte netransparente. Consultantul independent Cosmin Păcuraru descrie actuala arhitectură a pieței drept o „minciună ordinară”. Potrivit acestuia, deși există platforme oficiale de tranzacționare administrate de ANRE, mecanismele reale de formare a prețului sunt viciate.

Prințesa Kate a renunțat complet la alcool. Care este motivul acestei decizii radicale

Inteligența artificială, sub lupa unui test extrem de dificil. 2.500 de întrebări imposibile

„Piața s-a liberalizat doar în discursul administrației. De ce nu se explică faptul că furnizorii joacă murdar? Aproape jumătate din energia consumată în România se tranzacționează în continuare prin contracte bilaterale netransparente. Ceea ce ni se prezintă este o butaforie”, avertizează Păcuraru.

Aceste practici au menținut prețurile la un nivel artificial de ridicat, profiturile migrând către un grup restrâns de companii, clasicii „băieți deștepți” din energie, în timp ce factura finală a fost achitată de consumatorul casnic și de industria românească.

Inflația „made in Romania”

Impactul prețurilor la energie s-a propagat în lanț în toată economia, generând o inflație structurală greu de combătut doar prin dobânzi bancare. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază corelația directă între explozia tarifelor la utilități și pierderea puterii de cumpărare. Cu o inflație care a atins pragul de 10% – cea mai mare din Uniunea Europeană – România a devenit necompetitivă.

„Aceasta este cea mai mare greșeală pe care putea să o facă statul român: liberalizarea pieței de energie în acest mod. Prețul energiei a crescut cu 70%, ceea ce a distrus competitivitatea firmelor românești. Paradoxal, importurile au ajuns să fie mai ieftine decât ceea ce producem noi în țară”, explică Negrescu. Practic, firmele românești, împovărate de costurile de producție, nu mai pot concura la preț cu mărfurile din import, adâncind deficitul comercial.

Statul: jucător, arbitru și beneficiar de dividende

Cine câștigă din această criză? Profesorul universitar Cristian Păun demontează mitul statului neputincios în fața pieței. Economistul atrage atenția că statul român controlează integral pârghiile esențiale: producția, transportul și distribuția, transformând sectorul energetic într-o sursă bugetară facilă.

„Este un sistem de vaci de muls, stoarse de capital și de vlagă. Vorbim de o factură în care 60% sunt taxe, unele abuzive. Este o glumă proastă să vorbești de liberalizare când statul reglementează, produce și distribuie, iar companiile sunt căpușate politic”, susține Păun. În opinia sa, lipsa reformelor reale, listări pe bursă, management privat performant, menține un status quo în care ineficiența este acoperită prin tarife mari.

Lipsa de viziune ne costă viitorul

Dincolo de prețurile actuale, problema de fond rămâne lipsa unei strategii energetice coerente pe termen lung. Profesorul Mircea Coșea avertizează că România navighează „fără busolă”, aplicând măsuri pompieristice.

Într-o eră a digitalizării și a tranziției către mașini electrice, domenii mari consumatoare de energie, România nu știe nici măcar care este necesarul său real de consum și nu are capacitățile de producție adaptate.

„România este un stat debusolat. Inflația nu vine din creșterea consumului, ci din costurile energetice și lipsa investițiilor. Nu avem o viziune: dacă am avea energie, ce am face cu ea? Nu mai avem industrie chimică să o prelucreze. Decădem economic, social și politic”, a declarat profesorul Coșea.

Datele economice din toamna lui 2025 indică un punct de inflexiune, concluzionează Gândul. Strategia de a lăsa prețurile la energie să fluctueze liber pe o piață dominată de monopoluri și contracte opace s-a dovedit falimentară pentru economia reală. Fără o re-reglementare inteligentă sau o transparentizare brutală a tranzacțiilor bilaterale, România riscă să intre într-o recesiune cauzată nu de lipsa resurselor, ci de gestionarea lor dezastruoasă.