Numărul mare al înşelăciunilor înregistrate în ultima perioadă scoate în evidenţă disperarea infractorilor de a face bani cu orice risc, pe timp de recesiune.

De la colţul străzii sau de la un apel prin SMS, de la bancomat şi până în faţa computerului, românii sunt pândiţi de din ce în ce mai mulţi escroci. Numai în primele trei luni ale anului, la Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) au fost înregistrate aproximativ 3.000 de asemenea infracţiuni, cu 20% mai multe decât media trimestrială a anului trecut.

Totalul pagubelor înregistrate în avutul privat sau de stat este de milioane de euro, creşterea fiind continuă. Mulţi dintre escrocii recenţi sunt dintre cei cu lungi „stagii” în străinătate, întorşi acum acasă din cauză că europenii au devenit mai vigilenţi.

„Nu-mi răspunzi la SMS!”

Mesajele de „felicitare” cu privire la un potenţial câştig, primite de foarte mulţi români pe telefoanele mobile, s-au dovedit păguboase rău pentru cei care au avut lăcomia de a răspunde invitaţiilor de a intra în joc. În dimineaţa zilei de 25 ianuarie, o buzoiancă a primit pe telefonul mobil un mesaj, prin care era anunţată că a câştigat un autoturism la tragerea la sorţi care a avut loc în urma unui concurs organizat de o companie de telefonie mobilă, mesajul conţinând şi două numere de telefon. Buzoianca a sunat la unul dintre numere. I-a răspuns un bărbat, care i-a solicitat să efectueze unele operaţiuni pe propriul telefon mobil, reîncărcând cu un credit în valoare de 15 euro o cartelă SIM.

Apel de mii de lei

Pe 19 februarie, la ora 8.00, Elisabeta T., din municipiul Brăila, a primit un mesaj pe telefonul mobil prin care era informată că este câştigătoarea unui telefon mobil şi a sumei de 3.000 de euro, ca urmare a unor campanii publicitare.

După circa 30 de minute, partea vătămată a fost apelată după acelaşi număr de telefon pentru a i se confirma că a câştigat un autoturism, un telefon mobil, o asigurare obligatorie gratuită pe viaţă şi abonament pentru combustibil gratuit, pe o perioadă de patru ani. Însă, pentru a intra în posesia acestor premii, brăileanca a fost convinsă să le „valideze”, pe fiecare în parte, prin trimiterea de coduri de reîncărcare într-o reţea de telefonie mobilă, valoarea totală a codurilor trimise, în acest caz, fiind de 3.700 de lei.

Şmenul, la concurenţă cu phishingul

Metodele ancestrale folosite de escroci se îmbină perfect, chiar şi la început de mileniu III, cu înşelăciunile informatice. Pe 11 februarie, o farmacistă a fost înşelată cu suma de 300 de lei de către o femeie prin tactica numită şmen, şi care a plecat imediat cu un autoturism ce se îndrepta către Braşov. Imediat după primirea sesizării, au fost alertate efectivele Poliţiei oraşului Nehoiu şi Postului de Poliţie Siriu, reuşindu-se oprirea maşinii pe raza comunei Siriu. În geanta care aparţinea femeii de 29 de ani a fost găsită o bancnotă de 500 de lei, iar într-o borsetă care aparţinea şoferului au fost găsite 3 bancnote de câte 100 de lei.

Cele două brăilence luaseră maşina din Brăila. În oraşul Nehoiu, femeia i-a solicitat şoferului să oprească la o farmacie. Ea a cerut câteva produse, pe care a intenţionat să le achite cu o bancnotă de 500 de lei. Dar după ce a primit restul, motivând că medicamentele sunt prea scumpe, le-a înapoiat farmacistei. În momentul în care farmacista i-a dat înapoi bancnota de 500 de lei, a luat banii, dar a subtilizat trei bancnote de 100 de lei din restul primit. Odată şmenul produs, brăileanca a părăsit încăperea şi a plecat cu taxiul, către Braşov.

„Pescuitul” în conturi bancare s-a intensificat

Dar există şi ale căi, mai evoluate, de a da escrocului bănuţii cu propria mână. „Cele două metode, PHISHING şi SPOOFING, sunt oarecum similare, întrucât ambele se referă la falsificarea sau contrafacerea documentelor electronice”, ne-a precizat subinspectorul Alina Enciu, de la Biroul de presă al IGPR.

SPOOFING-ul, în general, se referă la contrafacerea unui mesaj e-mail, care să pară că a fost trimis de altă persoană.

De obicei, PHISHING-ul este utilizat împreună cu SPOOFING-ul şi reprezintă procedeul prin care se trimit mesaje e-mail falsificate, care să pară că sunt trimise de o companie legitimă. Destinatarul este redirecţionat către diferite site-uri false, unde victima este convinsă, prin diferite metode, să divulge informaţii personale cum ar fi parole, numărul cărţii de credit, contul bancar.

„Pentru a preveni astfel de fraude este necesar ca, în primul rând, să nu răspundem la mesaje e-mail, în care ni se solicită informaţii personale sau financiare. De asemenea, în cazurile în care suntem redirecţionaţi prin intermediul unor linkuri către alte pagini web, trebuie să verificăm adresa siteului accesat şi adresa care era prezentată în link, întrucât aceasta este o altă metodă de a ne direcţiona pe site-urile de phishing”, explică oficialul IGPR.

TOP

Cele mai frecvente înşelăciuni sesizate de IGPR

• substituirea unor calităţi oficiale - de poliţist (denumită „maradona”), de lucrător la Garda Financiară, de la Protecţia Consumatorilor etc.;
• intermedierea vânzării-cumpărării de imobile şi terenuri cu acte false;
• operarea prin sistemul „şmen” cu ocazia efectuării de schimb valutar ilegal sau a unei plăţi legale;
• promisiunea obţinerii de contracte de muncă în ţară sau în străinătate;
• promisiunea obţinerii de vize turistice; > practicarea de jocuri de întrajutorare şi de noroc;
• vânzarea de lozuri în plic false, prezentate drept câştigătoare;
• vânzarea de bijuterii din metale comune ca fiind din metale preţioase;
• ghicitul în schimbul unor sume de bani sau al bijuteriilor;
• ocuparea de posturi sau funcţii superioare, prin folosirea unor acte de studii sau de vechime în muncă falsificate;
• dobândirea unor imobile cu ajutorul unor hotărâri judecătoreşti false;
• vânzarea unor bunuri prin publicarea ofertelor în presă ori internet, profitând de naivitatea unor persoane şi dorinţa de a se îmbogăţi repede;
• transmiterea de SMS-uri câştigătoare.

STATISTICĂ

Escrocheriile, în creştere