Efectul fluture. Un meteorolog a formulat una dintre cele mai misterioase teorii ale științei

Efectul fluture are la bază ideea că evenimentele mici, aparent banale, pot duce în cele din urmă la evenimente care au consecințe mult mai mari. Cu alte cuvinte, au impact neliniar asupra sistemelor foarte complexe. De exemplu, atunci când un fluture își flutură aripile în India, acea mică schimbare a presiunii aerului ar putea provoca în cele din urmă o tornadă în Iowa (SUA), conform science.howstuffworks.com.

Efectul fluture. Un meteorolog a formulat una dintre cele mai misterioase teorii ale științei

Termenul „efect fluture” a fost inventat în anii 1960 de Edward Lorenz, profesor de meteorologie la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, care studia modelele meteorologice.

sursa: wikipedia

El a conceput un model care demonstrează că, în situația în care comparați două puncte de pornire care indică vremea actuală, care sunt aproape unul de celălalt, ele se vor separa în curând. Într-o zonă ar putea să apară furtuni puternice, iar în cealaltă, condițiile meteo să fie calme.

Simularea făcută pe un calculator

La acea vreme, meteorologii că puteau să prezică vremea bazându-se pe datele din trecut, pe evenimentele meteo produse în condițiile identice cu cele din prezent. Dar, Lorenz era sceptic în această privință. El a folosit un program de calculator, pentru a testa diferite simulări meteorologice și a descoperit că rotunjirea unei variabile de la .506127 la .506 a schimbat dramatic cele două luni de predicții meteorologice din simularea sa.

Mojtaba Khamenei, rănit serios la picioare. SUA avertizează Iranul cu privire la minarea Strâmtorii Ormuz. Două rezoluții diferite la ONU cu privire la Iran. Live text

Zile libere speciale în 2026: căsătorie, naștere copil, deces

Teoria lui susținea că prognoza meteo pe termen lung era practic imposibilă, în mare parte pentru că specialiștii din domeniu nu au capacitatea de a măsura complexitatea incredibilă a naturii. Există pur și simplu prea multe variabile minuscule care pot acționa ca puncte pivot, ajungând-se la consecințe mult mai mari.

„Nenumăratele interconexiuni ale naturii, a observat Lorenz, înseamnă că aripile unui fluture ar putea provoca o tornadă. Sau, din câte știm, ar putea preveni una. În mod similar, dacă am face chiar și o mică modificare a naturii, nu vom ști niciodată ce s-ar fi întâmplat dacă nu am fi perturbat-o, deoarece schimbările ulterioare sunt prea complexe și încurcate pentru a restabili starea anterioară”, scria Peter Dizikes, ziarist la Boston Globe.

A luat naștere și teoria haosului

Așadar, în timp ce oamenii cred adesea că efectul fluture înseamnă că micile schimbări pot avea consecințe mari (și putem urmări această progresie pentru a vedea ce schimbare a cauzat ce anume), Lorenz încerca să spună că nu putem urmări aceste schimbări. Nu știm exact ce ar face ca un model meteorologic să meargă într-o direcție sau în cealaltă.

Lorenz și-a numit teoria „dependență sensibilă de condițiile inițiale”, atunci când și-a prezentat lucrările publicului, într-o lucrare din 1963, intitulată „Flux nonperiodic determinist”. Termenul „efect fluture” l-a inventat în discursurile ulterioare despre acest subiect. Lucrarea a fost rar citată de alți cercetători – cel puțin, la început.

Mai târziu, alți oameni de știință și-au dat seama de importanța descoperirii lui Lorenz. Perspectivele sale au pus bazele unei ramuri a matematicii cunoscută sub numele de teoria haosului, ideea de a încerca să prezică comportamentul sistemelor care sunt în mod normal imprevizibile.