Cel mai critic raport al Comisiei Europene (CE) privind progresele României în reformarea justiţiei şi lupta anticorupţie a fost primit de şeful statului român cu un acces de demnitate naţională.
"Am obligaţia să-mi apăr şi ţara în relaţiile cu terţii, fie şi în condiţiile în care este vorba despre CE sau celelalte 26 de state. Expresia este extrem de tare, că în România nu există voinţă politică", a declarat Traian Băsescu după prezentarea, la Bruxelles, a raportului. Băsescu a pretins în comentariul public asupra documentului că apară onoarea ţării criticată pentru că nu îşi respectă angajamentele asumate la momentul aderării. Numai că nu onoarea ţării e în joc, ci chiar a propriei lui administraţii.
Traian Băsescu, atletul anticorupţiei, a primit de la Bruxelles un mesaj de neîncredere. Şeful statului român a luat raportul personal. Deşi s-a referit la nedreptatea făcută ţării, el însuşi s-a simţit nedreptăţit. "Am făcut tot ce s-a putut", a exclamat la un moment dat Băsescu. Din păcate, el nu s-a putut ridica la înălţimea pe care o pretinde funcţia prezidenţială şi a ocultat sistematic responsabilitatea executivului condus de Emil Boc şi a partidului de guvernământ, PDL, în eşecurile consemnate de Comisia Europeană.
Întrebat fiind de reporteri dacă nu crede că atât cabinetul Boc, cât şi PDL au o parte din vină, şeful statului a ocolit răspunsul astfel: "Sigur, de acord că la Senat nu a existat voinţă politică. Eu cred că, din acest punct de vedere, şi opoziţia trebuie să facă o diferenţiere între lupta politică şi interesul naţional. Interesul naţional nu trebuie afectat de lupta politică".
Agenţia Naţională de Integritate a ieşit din guvern fără puterea de a verifica averile şi interesele demnitarilor, într-o formă critică de societatea civilă. Iar senatorii partidului de guvernământ au contribuit alături de aliatul lor la putere Gyorgy Frunda (UDMR) la mutilarea atribuţiilor ANI. Iar menţiunile privind achiziţiile publice în capitolul privind lupta anticorupţie fac trimitere la cei care deţin funcţii şi în administraţia centrală, nu doar în cea locală, aşa cum a insistat preşedintele, enervat că, în acest domeniu, comisarii europeni şi-ar fi depăşit atribuţiile.
Raportul CE face recomandări de bun-simţ ţinând cont de cazurile discutate în spaţiul public şi recunoscute de demnitarii prinşi în culpă. Ginerele ministrului administraţiei şi internelor Vasile Blaga, soţia primarului sectorului 6 din Bucureşti Cristian Poteraş care au beneficiat de contracte de la stat, precum şi dosarul fostului ministru al tineretului şi sporturilor PDL Monica Iacob Ridzi sunt cazuri notorii.
Comisia le sugerează responsabililor de la Bucureşti instaurarea transparenţei depline în domeniul achiziţiilor publice şi a interdicţiei ca funcţionarii publici cu grad înalt şi reprezentanţii aleşi să poată beneficia în mod direct sau indirect de contractele comerciale încheiate în numele instituţiei lor.
România nu avea nevoie de un raport care să flateze acţiunile preşedintelui Traian Băsescu, ci de unul dur, care să atragă atenţia întregii clase politice, inclusiv PDL-ului şi guvernului Boc, asupra consecinţelor actelor ei, dacă acestea intră în dezacord cu angajamentele asumate.
Dacă Legea ANI nu va fi adoptată într-o formă corespunzătoare, iar achiziţiile publice vor fi în continuare realizate în cercul închis al puterii şi al clientelei acesteia, România riscă să rateze în 2011 intrarea în spaţiul Schengen. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui CE Mark Gray a subliniat că nu se impun sancţiuni, acum.
Discuţii privind legarea Mecanismului de cooperare şi verificare pe justiţie de fondurile europene sau de acordarea împrumului pentru România, sau de aderarea la Schengen au existat şi există în continuare. Istoria recentă a dovedit însă că politicienii români nu acţionează decât sub presiune, şi nu la mesaje ambigue şi diplomatice. Raportul Comisiei Europene ar trebui să fie soneria de trezire.
Recomandările noastre
