Până de curând, această aşa-zisă televiziune a poporului era – comparaţia neacademică e de notorietate – un closet public cu capital privat: simţeai nevoia, îl frecventai, nu, îl evitai. Acum, însă, e peste tot. Din pricina "otevizării" care s-a răspândit cu repeziciune, aşa cum ne-au explicat sforăitor analiştii media, dar şi din cauza vizitelor lui Diaconescu la DNA, de unde tot iese şi dă declaraţii senzaţionale. Preluate, tocate şi-napoi la lume date de televiziunile care, nu-i aşa, respectă toate înaltele standarde jurnalistice pe care OTV le eludează chiar şi pe DDTV.

Ştim cum s-a ajuns la "România lui Dan Diaconescu" despre care scrie inenarabil Andrei Pleşu (articolul ar trebui decretat lectură obligatorie): prin cauţionarea oferită de mai-marii statului, dornici să se dea un pic pe toboganul pe care au mai alunecat voios Tolea, Coruţ, Zăvoranu sau Mizil.

De la preşedintele care crede că domneşte de mai bine de cinci ani peste o ţară de manelişti şi noua şefă pe linie de partid&stat a organizaţiei PDL din Bucureşti până la liderul democrat-liberal cu şira spinării de tergal, ultimul fiind acuzat că ar fi la originea săltării caracaleanului grizonat, politicienii puterii au cotrobăit prin "Recycle Bin"-ul televiziunilor româneşti. În căutare de voturi. Spre liniştea lor, le-au găsit, ceea ce dovedeşte că publicul ce gustă seară de seară transformarea ciudaţilor în modele măcar e compus din buni cetăţeni, care merg la alegeri.

Însă preţul acestor vizite de lucru în studioul unde încap clarvăzători, mitomani în serie şi alte personaje de bâlci este băgarea în seamă a lui Dan Diaconescu, care nu se mai mulţumeşte să dea lovitura la lada de gunoi. Vrea "preşedenţia", după cum pronunţă cel ce se laudă în faţa camerelor de luat vederi că n-a minţit în 15 ani de carieră de jurnalist. Adică vrea ţara unde o să-l pună prim-ministru, după modelul găsit în samovar de Vladimir Putin, pe Traian Băsescu, omul care va avea cea mai grea slujbă din lume: vi-l imaginaţi răspunzând seara în direct la SMS-uri trimise de poporul participant nemijlocit la guvernare?

Diaconescu va schimba ţara în maxim (maxim a spus?!) o sută de ore, transformând-o într-un paradis fiscal prin intermediul Legii Cojocaru, pentru care a strâns deja un milion de semnături. Restul e simplu, Diaconescu urmând s-o izbească acolo unde n-au ajuns Gigi Becali sau Vadim Tudor, printr-un program incluzând dublarea PIB-ului, mărirea pensiilor şi a salariilor. Poate vi se pare o farsă sinistră. Consideraţi "Proiectul Diaconescu" o insultă la adresa bunului-simţ şi vă consolaţi că România nu e cum se vede la OTV, postul la care până şi reclamele sunt altfel.

Din păcate, OTV izbuteşte să oglindească fidel realităţile unei Românii aşa cum refuzăm să o percepem. E o ţară unde publicul îşi regăseşte reflexele vechi, iar audienţa şi tirajul cresc numai prin publicarea ghidului complet al sinucigaşului, cu detalii graţie cărora n-ai cum să ratezi. La noi se întâlnesc mortul şi mireasa, vorba lui Cornel Dinu. Noi ne luăm copiii în braţe ca să vadă mai bine trăsăturile dispărutului celebru, noi transmitem înmormântarea live de parcă ar fi un meci funest, iar seara ne strângem la Arcul de Triumf pentru a admira hora mireselor, apucătură recentă, sfidând credinţa că mai multe voaluri laolaltă aduc ghinion. Aici facem diguri din sămânţă de floare şi bostan împotriva inundaţiilor care data trecută ne-au îmbogăţit, întrucât am luat bani de cinci poduri şi am făcut numai unul. Pe aceste meleaguri sporim consumul de cafea prin metoda concediilor medicale fictive, aici se perorează despre refacerea alianţei PDL-PNL, o altă probă că scena politică e o instalaţie de căluşei de la care te ia ameţeala.

S-ar putea să ne fi uitat atât de mult la OTV încât ţara să se fi chircit cât să încapă în oglinjoara lui Dan Diaconescu. Altă explicaţie pentru nişte imagini monstruos de deformate cu greu se poate găsi.