Mircea Marian: "Decalarea alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale a creat o problemă pentru partidele din România: au nevoie disperată de o locomotivă care să le aducă voturi."
Ion Iliescu nu mai candidează, Traian Băsescu păstrează o distanţă suspectă faţă de partidul său de suflet, iar liberalii nu au avut niciodată un lider puternic. Nici un partid nu are cei circa 460 de candidaţi puternici - fiecare în câte un colegiu - care să mobilizeze, la nivel local, electoratul. Singura soluţie pentru a atrage alegătorii este să existe un candidat puternic la funcţia de premier.
Dar cine crede că Stolojan, Geoană sau Tăriceanu chiar vor ajunge să conducă guvernul? Toţi au un trecut care-i încarcă, toţi se confruntă, în propriul partid, cu o opoziţie. În plus, cel care trebuie să desemneze persoana care va conduce viitorul executiv este preşedintele Traian Băsescu.
Din toate aceste motive, eu personal cred că nici unul dintre cei care şi-au anunţat, în ultimele zile, intenţia de a ajunge premier, nu-şi va (mai) îndeplini acest vis. În cazul lui Tăriceanu, lucrurile sunt simple. La alegeri, PNL va ieşi abia pe locul trei şi va fi nevoit să intre într-o coaliţie cu un partid mai mare, care va dori să-şi impună propria variantă. Şi chiar dacă, la negocieri, liberalii vor câştiga postul de premier, Băsescu nu-l va accepta sub nici o formă - chiar cu riscul alegerilor anticipate - pe Tăriceanu. În cazul lui Mircea Geoană, sunt cel puţin doi actori extrem de importanţi care-i vor tăia aripioarele: Iliescu şi Băsescu.
Situaţia lui Stolojan este un pic mai bună: sondajele arată că este mai popular decât propriul partid, iar preşedintele României nu are ce să-i reproşeze - cel puţin oficial. Dar fostul preşedinte al PLD nu beneficiază de sprijinul vechilor lideri democraţi, în frunte cu Vasile Blaga. Chiar dacă din studiile sociologice reiese că electoratul are multă încredere în Theodor Stolojan, mulţi din PDL se tem că acesta nu are capacitatea de a atrage şi voturi.
Alţii spun că ar fi prea bătrân. Poate că din acest motiv Stolojan a ales să-şi anunţe candidatura în slip, într-o formă fizică demnă de invidiat, cu atât mai mult cu cât, în octombrie, împlineşte 65 de ani. Toţi liderii din partidele cu speranţe că vor câştiga alegerile sunt conştienţi de problemele domnilor Stolojan, Geoană sau Tăriceanu. Discret, se caută alternative. Mai este însă foarte, foarte puţin timp până la alegeri şi va fi foarte greu să popularizezi un personaj relativ nou în politică. Portretul candidatului ideal ar fi: tânăr, conducând o afacere de succes, de preferinţă într-o multinaţională, cu studii în străinătate şi, dacă se poate, şi cu puţină experienţă în administraţie şi politică. De exemplu, Costin Borc, fost consilier al premierului Radu Vasile, iar acum director la Lafarge, ar corespunde acestei descrieri.
O figură nouă, cu o biografie nepătată, ar fi, şi după părerea mea, soluţia ideală. Dar ce şanse de supravieţuire ar avea un astfel de personaj în mlaştina toxică a politicii dâmboviţene?
Recomandările noastre
