Neîndoielnic, săptămâna aceasta a fost dedicată monarhiei, dar mai ales Regelui Mihai I, care a împlinit 90 de ani.
Destinul ultimului conducător şi supravieţuitor al celui de-al Doilea Război Mondial este implacabil legat de actul de la 23 august 1944. Fără să fim răi, nimic altceva din biografia fostului suveran nu poate atrage atenţia istoricilor. Despre 23 august s-a scris mult, extrem de prost şi cu patimă, partizan. Competenţă au demostrat, după umila mea părere, Gheorghe Buzatu, Alex Mihai Stoenescu şi regretatul Mihai Pelin (îmi cer scuze dacă am uitat pe cineva). Deocamdată - până la deschierea totală a arhivelor occidentale şi sovietice - nu mai aştept decât punctul de vedere al lui Ion Cristoiu din eseul în pregătire: "Lovitura de stat de la 23 august 1944. Varianta Mareşalului Antonescu". Cunosc documentul unic realizat de Mareşal în captivitate şi nebăgat în seamă de niciun istoric până în prezent, dar aştept analiza celebrului jurnalist, intrat de curând în lumea zeiţei Clio. Va apare echivoc, după cum a notat Ion Cristoiu, şi "Varianta Mareşalului" pentru că pe cea a Regelui - repetată cu obstinaţie - am învăţat-o pe de rost. E important acum, mai ales că Ion Iliescu susţine aceeaşi teorie cu Regele Mihai I în privinţa evenimentelor de la 23 august 1944. Lucrurile devin hilare! Dar să nu uităm că şi odinioară varianta comuniştilor era similară cu cea a Regelui până la un punct: cine ia laurii!
Din punct de vedere juridic, 23 august 1944 a fost o lovitură de stat. Monarhiştii de ocazie şi istoricii de Cişmigiu uită să amintească de cele două plebiscite ale Mareşalului Ion Antonescu. Deşi pare fantasmagoric, Antonescu s-a consultat cu poporul. Unii cercetători susţin că, în timpul guvernării sale, Mareşalul a încercat folosirea sistemului bonapartist de consultare a poporului, în privinţa cursului politicii de Stat. Primul plebiscit a avut loc între 2-5 martie 1941 ("Pentru aprobarea chipului cum Generalul Ion Antonescu a condus Ţara de la 6 septembrie 1940") şi a înregistrat, pe Ţară, 2.960.298 voturi "Da" şi 2.996 voturi "Nu" (Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri, vol. II, p. VII). Al doilea şi utimul plebiscit a fost organizat pe 9-15 noiembrie 1941. Prin Decretul-Lege nr. 3052 din 5 noiembrie, "Naţiunea Română este chemată în Adunarea Obştească Plebiscitară, Duminică, 9 noiembrie 1941, pentru a-şi exprima aprobarea sau dezaprobarea asupra guvernării dezrobitoare a Mareşalului Antonescu".
În fapt, Iuliu Maniu, Brătianu, dar şi alţi lideri ai aşa-zisei Opoziţii au contestat trecerea Nistrului, iar Mareşalul a cerut părerea poporului, dându-şi cuvântul de onoare că cei care vor vota împotrivă nu vor avea parte de neplăceri. Şi s-a ţinut de cuvânt! Rezultatul a fost zdrobitor. Au fost chemaţi la urne peste 4,7 milioane de alegători. Pentru politica Mareşalului Antonescu au votat 99,99%… voturi exprimate "Da" = 3.446.889, voturi exprimate "Nu" = 68! Din acest punct de vedere, la 23 august 1944 a fost o lovitură de stat, din moment ce poporul îl susţinea pe Mareşal şi politica sa. În fapt, lucrurile sunt un pic mai complicate. După cum îmi mărturisea istoricul Alex Mihai Stoenescu, şi Nicolae Ceuşescu a obţinut scoruri similare în 1989! De unde şi confuzia cercetătorilor străini, care nu pricep în ruptul capului cum un om care avea susţinerea a 99,9% din populaţie este schimbat în delir la câteva luni! Juridic, rămâne însă o lovitură de stat! Dincolo de aceste discuţii, lovitura de stat de la 23 august 1944 atârnă ca un ştreang de gâtul Regelui Mihai. Din 23 august şi până pe 12 septembrie 1944 n-am avut niciun acord cu sovieticii! Asta-i pace? A negociat Regele şi camarila sa eliberarea celor 170.000 de ostaşi români capturaţi de sovietici şi duşi în Siberia? În ce ţară aţi mai auzit ca Regele, Capul Armatei, să-l predea pe Conducătorul Militar inamicului? Regele Mihai I l-a predat pe Mareşalul Antonescu sovieticilor! Asta da demnitate, onoare! Chiar dacă are 90 de ani, aceste pete nu pot fi şterse de pe obrazul Regelui! Dincolo de conjuncturile politice actuale, istoria nu minte! Ea nu ţine cont nici de Băsescu, nici de monarhiştii făcuţi la ordin!
Recomandările noastre
