Deoarece Traian Băsescu vorbeşte mult - poate în compensaţie la intervenţiile destul de rare sau doar dintr-o "boală" a şefilor de stat - din discursurile preşedintelui fiecare îşi poate lua ce doreşte.
Marfă berechet, pe alese. Aşa a fost şi cu intervenţiile sale la seminarul "Europa Centrală - Centrul Europei?", găzduit de meleagurile unde înalţii oaspeţi sunt întâmpinaţi cu tradiţionalul "kürtös kalács". Pensionarii au putut afla că preşedintele n-are nimic cu ei, "pleiada de amploaiaţi ai lui Felix şi Nuş" - că îi tot răstălmăcesc spusele, românii - că au în faţă un politician care face declaraţii cinstite, iar fanii concordiei transfrontaliere - că în această regiune suntem interdependenţi.
Conform transmisiunilor în direct ale televiziunilor (care au zis mersi de o asemenea pleaşcă într- o sâmbătă în care ori trăgeai ca gaia maţul de ipotetica suspendare a preşedintelui, ori o dădeai pe nocivitatea ultravioletelor de pe însoritul litoral), atmosfera a fost profund prietenească. Băsescu le-a mulţumit lui Orbán şi lui Tökés pentru susţinerea de la alegeri; Tökés, lui Orbán - pentru că a făcut o revoluţie, şi lui Băsescu - fiindcă a condamnat comunismul înainte de aderarea la Uniunea Europeană; Orbán, tuturor - pentru invitaţie, şi lui Băsescu - pentru relaţia amicală.
Consensul a domnit şi când a venit vorba despre partea poate cea mai interesantă a discursului preşedintelui român, prezentă şi în poziţia premierului maghiar: dispariţia sistemului politico-economic pentru care am abandonat socialismul. "Capitalismul de dinainte de criză nu mai există; trebuie să construim alt capitalism", a spus Traian Băsescu, Orbán Viktor observând că "politicienilor şi oamenilor de afaceri nu le place să se spună asta, dar capitalismul de tip occidental a intrat în criză".
Pentru amatorii genului, noul capitalism, generat de actuala criză financiară internaţională, e o teorie în vogă. Se regăseşte şi într-un volum bine primit de critica de specialitate, "Capitalismul 4.0: Naşterea unei noi economii de pe urmele crizei", de Anatole Kaletsky. În esenţă, prestigiosul jurnalist şi economist din Marea Britanie demonstrează că această criză va duce la transformarea capitalismului contemporan într-o variantă îmbunătăţită a sistemului, bazată pe relaţii noi între pieţe şi guverne. Capacitatea de adaptare este cheia supravieţuirii sistemului rezultat, "capitalismul 4.0". Aşadar, avem o direcţie. Ştim încotro trebuie să mergem.
După cum ne arată Traian Băsescu, trebuie să construim alt capitalism. Sigur, trebuie să mai şi putem, dincolo de faptul că sondajele indică mai degrabă că privim cu simpatie în urmă, decât cu încredere în viitor. Bunăoară, cu sistemul la care năzuiam pe vremea republicii socialiste s-ar părea că nu ne-am descurcat prea grozav.
Din dorinţa de a arde etapele şi de a reduce ecartul faţă de Occident, în anii de după Revoluţie am amestecat privatizarea sălbatică, intervenţionismul guvernamental şi înflorirea pieţei libere de o manieră care justifică faimoasa butadă postdecembristă: după ce am compromis comunismul, am reuşit acelaşi lucru şi cu capitalismul. Apoi, se poate pune întrebarea cine ar urma să ne conducă într-o altă tranziţie spre ceva ce aduce aminte de bancul despre asemănarea dintre socialism şi Cristofor Columb: când au plecat, nu ştiau spre ce se îndreaptă, când au ajuns, n-au ştiut ce au descoperit şi toate astea, pe bani împrumutaţi. Să construiască actualul executiv noul capitalism?
Pe lângă faptul că a pierdut startul cu măsurile anticriză, guvernul Boc lasă impresia că e ca un ostaş care-şi face AMR-ul, tăind din calendar zilele rămase până la termenul de graţie din septembrie. Alt cabinet al arcului guvernamental sau unul al opoziţiei? Scoatem din coş "Proiectul Johannis", întrucât - tot preşedintele constata - "românii au un decalaj între valorile pe care le afirmă şi ceea ce fac în viaţa de zi cu zi"?!
La ce variante i se pot oferi lui Traian Băsescu, e posibil ca naţia să aştepte următorul capitalism la adăpostul unui principiu care a mers şi înainte, şi după 1989: fiecare pentru el, scapă cine poate.
