Cu sau fără găuri în pantofi, mediatizate în exces de "analişti" care "trăncănesc" la televizor (vorba guvernatorului BNR, Mugur Isărescu), reprezentanţii FMI sunt pe cale să facă economiei româneşti o favoare imensă: să astupe găurile negre date bugetului, de douăzeci de ani încoace, de companiile de stat.
Urmare a presiunilor Fondului, guvernul român şi-a asumat o strategie de eficientizare a acestora. Dacă va fi şi implementată, nu "scoasă la vopsea" în cel mai pur stil românesc, vom putea să răsuflăm uşuraţi că am mai făcut un pas important către statul minimal. Decizia este extrem de importantă. Poate la fel de importantă ca aceea de lichidare a coloşilor economici neperformanţi, moşteniţi de pe vremea comunismului, sau ca privatizarea unor societăţi de stat ce au performat în capitalismul fie el şi de cumetrie cum este cel românesc: Petrom, BCR etc.
Pierderile anuale ale regiilor, companiilor sau societăţilor cu capital majoritar sunt estimate de experţii FMI la 4-5% din produsul intern brut. Ele sunt acoperite din fonduri publice, ce puteau fi direcţionate către dezvoltarea unor servicii publice deficitare (educaţie, sănătate, transport). Cu alte cuvinte, 18 societăţi de stat generează pierderi egale cu bugetul Sănătăţii pe 2011. Orice discuţie despre necesitatea eficientizării acestor companii de stat este, cred, inutilă. Guvernul va scoate la vânzare şi pachete majoritare de acţiuni la complexurile energetice Craiova, Turceni şi Rovinari. Statul se va retrage în totalitate din companiile de distribuţie Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord, Electrica Serv şi din unităţile viabile de la Compania Naţională a Huilei şi Termoelectrica. Pachete de acţiuni de 10% de la Nuclearelectrica şi Hidroelectrica vor fi vândute pe Bursă.
Poate cel mai important angajament pe care şi l-a luat guvernul român este să numească noi manageri la companiile de stat, recrutaţi prin intermediul unor firme internaţionale de consultanţă. "Pot să fie europeni, asiatici, români, nu îmi pasă. Îmi pasă să fie performanţi, calificaţi, să eficientizeze activitatea companiilor", a declarat tranşant Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România.
Procesul de restructurare a generat reacţii vehemente din partea unor politicieni importanţi. Adrian Năstase a condus corul nemulţumiţilor de politicile FMI. Dan Voiculescu l-a ajutat în tentativa de a acredita ideea că actualul guvern este servantul umil al imperialiştilor financiari, care vor să ne prade ţărişoara în vremuri de criză şi să o ducă la sapă de lemn. Reacţia celor doi este explicabilă. Faptul că îşi asumă public rolul de îngeri păzitori ai clientelei politice nu miră pe nimeni. Nu întâmplător acest sistem clientelar a prosperat în vremea când premier era Adrian Năstase. El a fost îmbrăţişat de toate partidele româneşti, pentru că a permis sifonarea unor resurse publice importante către conturile politicienilor şi puşculiţele de partid.
Marele câştig al eficientizării companiilor de stat este eliminarea factorului politic din decizia economică. Această anomalie este una din cauzele principale ale corupţiei din România. Un important oficial îmi spunea, sub protecţia anonimatului, că nivelul periculos la care a ajuns acest flagel dezechilibrează indicatori economici importanţi: "Dacă rămânea corupţia între graniţele României mai era cum era. Dacă bani publici sifonaţi din bugetul Sănătăţii erau folosiţi la construcţia de spitale private nu era aşa grav. Au trăit şi alţii în capitalism timpuriu şi au supravieţuit. Marea problemă este că banii sifonaţi se duc în conturi din străinătate, iar migraţia acestui capital afectează economia", spunea el.
Restructurarea companiilor de stat va avea efecte benefice dacă va fi făcută cu bună-credinţă. Dacă viitorii managerii nu vor fi angajaţi pe criterii de performanţă, nu vor avea contracte de management care să le asigure independenţa faţă de factorul politic şi vor doar oameni de partid de ghizaţi tehnocraţi ne vom fura încă o dată căciula, iar dezvoltarea României va mai aştepta un pic.
Recomandările noastre
