Pentru că nu arată chiar cum îşi doreşte el, băieţelul îşi transformă „parcul auto“ aflat în dotare.
Ca oricărui băieţel, lui Edi Popescu, din Târgu-Jiu, îi plac maşinile. Dar nu orice maşini, ci cele care poartă amprenta imaginaţiei lui. La şapte ani, Edi este deja un specialist în tunarea maşinilor de jucărie. A schimbat aspectul a zeci de maşinuţe. Le vopseşte în diferite culori şi nuanţe, le pune tot felul de bare şi eleroane de diferite forme. Materialele folosite sunt oja şi rujul mamei.
Îngeraşul de la serbare Aproape toate maşinuţele cumpărate de părinţi nu au scăpat neatinse de imaginaţia copilului. „Nu au culoarea care îmi place mie. Eu le fac mai frumoase. Le mai pun bare şi eleroane ca să fie mai interesante. Când voi creşte mare, vreau să am un Audi decapotabil pe care să-l tunez“, explică Edi cu un aer enigmatic.
Băieţelul şi-a construit deja o lume proprie. Nu prea îl mai interesează alte jucării. De exemplu, nici nu a deschis cutia în care se afla robotul primit cadou de la părinţi de ziua lui.
Fiecare piesă din parcul auto al băieţelului este deosebită. Îi place în mod special un Logan, pe care l-a primit gata tunat, dar şi o maşină de teren de dimensiuni foarte mari. Părinţii au înţeles înclinaţia copilului şi au încercat să-i dezvolte aptitudinile. I-au cumpărat materialele necesare pentru a-şi tuna maşinuţele. Edi mai are în lucru, în micul său atelier din camera lui, mai multe maşini. A desfăcut caroseriile mai multor maşinuţe şi urmează să le tuneze.
Edi construieşte chiar singur maşini din bucăţi de lemn de diferite forme şi se întrece cu verişorul lui, Alex, în privinţa realizării cât mai repede cu putinţă a unei jucării de acest fel.
Edi mai are şi alte pasiuni. Pictează pe sticlă. Băieţelul este în grupa pregătitoare la grădiniţă şi în acest an va avea un rol foarte important la serbarea de sfârşit de an. El va fi un îngeraş şi va deschide şi închide programul artistic pregătit de copii.
Edi are şi responsabilităţi în casă. Are grijă de surioara lui, Ştefi, în vârstă de doi ani şi jumătate, şi încearcă de pe acum să-i pregătească viitorul.
„O ţin de mâini pe Ştefi, atunci când vrea să facă vreo prostie. Câteodată nu mă ascultă, iar atunci când nu vrea să mănânce, ne ducem puţin până la aspirator pentru că nu-i place zgomotul“, ne spune preocupat Edi.
Băieţelul a mers cu surioara lui la grădiniţa la care învaţă şi a vorbit cu doamna educatoare să-i păstreze un loc şi pentru Ştefi.
Recomandările noastre
