Ecuaţia salarizării profesorilor

Ecuaţia salarizării profesorilor

Un profesor băcăuan a inventat o formulă de plată a dascălilor după performanţă, în timp ce guvernul vrea să scape de 20.000 de cadre.

Guvernul a propus ieri disponibilizarea a 20.000 de cadre didactice sau îngheţarea salariilor pentru această categorie de bugetari. Sindicaliştii nu sunt de acord. „Nu vom accepta această curbă de sacrificiu, rămânem în divergenţe şi suspendăm negocierile”, a declarat Aurel Cornea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, care a adăugat că soluţiile propuse de guvern ar trebui să reducă bugetul din educaţie cu 811 milioane de lei.

Şi Gheorghe Isvoranu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”, spune că o astfel de măsură e inacceptabilă şi că, în două zile e posibil să redeschidă conflictul de muncă, iar profesorii să iasă, din nou, în stradă. În acest context zbuciumat, profesorul de matematică Ioan Ursu, din Bacău, a inventat o metodă care, zice el, ar rezolva problema recompensei materiale a dascălilor. Prin metoda lui, un profesor bun de liceu ar putea câştiga 4.500 de lei, inspectoratele s-ar desfiinţa şi singurii care ar supraveghea activitatea colegilor de la catedre ar fi profesorii merituoşi. Ministrul Andronescu şi liderii de sindicat văd, însă, în invenţia lui Ursu doar o utopie. Video-profesorul   Proiectul prin care Ioan Ursu vrea să revoluţioneze învăţământul românesc s-a născut în 2002, odată cu ideea ca fiecare profesor să-şi filmeze lecţiile de la clasă. „Orele ar putea fi stocate, elevii ar putea relua explicaţiile acasă când nu înţeleg ceva la clasă. La sfârşit de an, lecţiile s-ar aduna într-un video-manual reprezentând «dovada» şi obiectul evaluării profesorului”, explică băcăuanul, care crede că filmatul orelor i-ar responsabiliza pe profesori şi pe copii deopotrivă.

În proiectul lui Ursu ar avea un rol şi guvernul, care ar stabili un coeficient de multiplicare diferit în funcţie de ciclul de învăţământ, de studiile necesare ale celui care ocupă un anumit post în învăţământ. S-ar ţine cont de media anilor din ultima şcoală absolvită de dascăl, vechimea în muncă şi, în mod special, de performanţa la locul de muncă. Printr-o ecuaţie simplă, fiecare profesor ar primi un salariu diferit de al colegului său, la care ar cântări greu în primul rând valoarea şi pregătirea sa. Performanţa didactică va fi evaluată anual de o comisie formată la nivel judeţean din profesorii cei mai buni în materia respectivă. Notarea notării elevilor

Ne puteți urmări și pe Google News

La salariu va conta şi corectitudinea notării elevilor. Elevul e notat la clasă de profesorul lui, dar şi la teza unică de un alt profesor. Diferenţa dintre cele două note va reprezenta eroarea de notare şi va cântări negativ la salarizare. „Dispar inspectoratele, profesorii se întorc la catedre, dispar examenele de definitivat, gradele didactice, titularizările care sunt sursa traficului de influenţă şi o bişniţă pentru inspectorate. Descentralizarea e maximă, până la nivelul celui care stă 50 de minute în faţa elevului”, conchide profesorul Ursu. Andronescu zice că nu e fezabil

„Am analizat propunerea domnului Ursu, dar, la o primă evaluare, concluziile nu sunt încurajatoare. Propunerea poate fi, teoretic, fezabilă la o scară foarte mică, eventual la nivelul unei şcoli, dar în nici un caz la nivel naţional. Asta nu înseamnă că domnul Ursu trebuie să fie descurajat”, a comentat invenţia ministrul Ecaterina Andronescu.

De aceeaşi părere e şi liderul sindical Gheorghe Isvoranu, de asemenea matematician: „O salarizare pe individ ar fi total neproductivă. Vă daţi seama ce ar însemna să avem 400.000 de state de plată, cu tot cu personalul TESA? Apoi, ce fac cu profesorul de la Coarnele Caprei, unde performanţa cea mare e că l-a adus pe un copil la şcoală? Ar însemna un talmeş-balmeş în salarizare. Şi apoi, ar apărea criteriile subiective, pentru că sunt profesori de pe aceeaşi ramură didactică care nu se apreciază între ei”. (a contribuit Andreea Ciupercă)  ALGEBRĂ   Formula salariului pe merit

S = Pb x q; Pb = Pa + Pd; Pd = Nvd + Ppo + V / 10 – 4 x Dnp.   În concluzie, salariul unui profesor va putea fi aflat prin formula: S = (Pa + Nvd + Ppo + V / 10 – 4xDnp) x q De exemplu: Ionel Popescu e profesor de matematică la liceu, cu 17 ani vechime şi Pa = 8,75. La evaluarea inspectorilor a primit nota 9,20, defectul său de notare e 4,17, punctajul la olimpiade e 0,47. Coeficientul de multiplicare stabilit de guvern pentru învăţământul liceal este 210. Deci S = (8,75 + 9,20 + 4,17 + 17 / 10 – 4 x 0,47) x 210 = 4605,3. Ionel Popescu va avea salariul de 4.605,3 lei pe lună timp de un an, până la următoarea evaluare. Legendă: Pa = punctajul de absolvire Pb = punctajul bugetarului Pd = punctajul performanţei didactice S = salariu bugetar q â coeficientul de multiplicare (fix, stabilit de guvern) V = vechime Nvd â nota dată de inspectori pentru performanţa didactică Ppo = punctajul pentru performanţa la olimpiade Dnp = defectul de notare al profesorului