Cine nu-și dorește să salveze planeta? Cine ar putea avea ceva împotrivă să avem ape curate, păduri fără pungi de plastic și câmpuri fără gunoaie?

Până și candidatele la titlul de miss știu răspunsul la această întrebare. Toate, fără excepție, susțin cauza ecologiștilor.

Numai că, în spatele idealurilor generoase ale Verzilor din Europa, s-au aflat, la un moment dat, planuri care te fac să-ți încleștezi pumnii de furie. În alegerile din 1981, ecologiștii germani au făcut, țineți-vă bine, campanie electorală pentru legalizarea pedofiliei.

Verzii cereau, nici mai mult, nici mai puțin, decât dezincriminarea actelor sexuale între adulți și copii, dacă acestea au loc fără a folosi amenințarea sau forța. Responsabil pentru această campanie monstruoasă, care voia să-i lase pe copii pradă poftelor unor dezaxați, este considerat Jurgen Tritin, fost co-lider al partidului.

Faptul că a susținut legalizarea pedofiliei practic până în anii 90, nu l-a împiedicat pe acest politician german să fie numit Ministru Federal al Mediului, al Conservării Naturii și al Securității Nucleare din 1998 până în 2005. Abia prin 2014, Tritin a încercat să se scuze pentru propunerile demente ale partidului său.

„A fost vina mea și este, de asemenea responsabilitatea mea, că aceste solicitări greșite au fost susținute atâta timp.(...) Această poziție (privind legalizarea pedofiliei n.r.) este falsă, a fost falsă și a durat prea mult timp".

Întrebat ce a crezut despre această idee în momentul în care ea a fost adoptată de partid, Tritin a declarat sec: " Am vazut-o problematică". Tritin a încercat să convingă presa că pozițiile partidului său în ceea ce privește pedofilia au fost stabilite în cadrul campaniei împotriva articolului de lege care incrimina homosexualitatea și care a fost anulat abia în 1994.

„Impulsul pentru liberalizare și dezincriminare ne-a făcut să depășim măsura. Și am depășit-o pentru că a existat ideea falsă că – dincolo de violență și de abuzul unei relații de încredere - ar putea exista relații sexuale între adulți și copii ".

Explicațiile ale lui Tritin devin de-a dreptul penibile pentru cine știe tenebroasa istorie a celebrului său coleg de partid Daniel Cohn-Bendit, cunoscut și cu porecla Dany cel Roșu. Cohn Bendit s-a făcut remarcat în prima fază a mișcărilor studențești din Franța anului 1968.

Descendent al unei familii evreiești care s-a refugiat în Franța de teama lui Hitler, Dany cel Roșu a copilărit în Hexagon până când părinții săi au decis să se mute înapoi în Germania. După moartea lor, s-a întors să studieze la Paris. A fost printre studenții care au stârnit primele tulburări cu o revendicare explicită - accesul neîngrădit al băieților în dormitoarele fetelor.

Om de extremă stângă, anarhist și mare susținător al revoluției sexuale, Bendit-Cohn s-a retras destul de repede din turbulențele studențești, supărat pe colegii maoiști. Autoritățile franceze l-au trimis totuși cu forța în Germania pe agitator.

Întors în casa părintească din Frankfurt, Cohn Bendit a pus bazele unui grup numit Lupta revoluționară împreună cu alți radicali de stânga comuniști și anarhiști. A lucrat, de asemenea, la un magazin de cărți numit Karl Marx. Pentru o perioadă a fost și a condus chiar și o grădiniță anti-autoritară. Ce s-a întâmplat aici, e greu de spus.

Cert este că în cartea sa „Marele Bazar”, Cohn Bendit a scris despre jocuri sexuale în care ar fi fost implicat cu fetițele care erau în grija sa. Apoi a reluat aceleași teme în emisiuni televizate. Și în publicațiile comunistoide aflate în grija sa editorială au apărut texte pro-pedofilie.

Când gluma a părut că se îngroașă, Dany cel Roșu a declarat surâzând că a inventat totul ca să sfideze morala burgheză. Cohn-Bendit nu a fost niciodată anchetat serios privind posibilele acte de pedofilie. Nici legăturile sale cu teroriștii de stânga nu a putut fi cercetată.

În 2003, procurorii din Frankfurt au cerut Parlamentului European ridicarea imunității deputatului european Cohn-Bendit în dosarul deschis împotriva teroristului Hans-Joachim Klein. Cererea a fost însă respinsă de adunare. Problemele din trecutul său revoluționar n-au reprezentat însă o piedică pentru Bendit Cohn, care a fost ales de mai multe ori parlamentar european atât în Franța, cât și în Germania.

Mai mult, a fost co-președinte al Alianței Ecologiste Europene și al Grupului Spinelli pentru relansarea federalizării europene. A primit chiar și premii pentru activitatea sa. În Europa în care trăim, regulile establishmentului sunt simple. Singurii dușmani sunt naționaliștii și populiștii, iar cei care susțin globalizarea se pot bucura de onoruri oricât de scelerate le-ar fi planurile.