Elena Băsescu a fost acceptată în unanimitate ca membră a grupului Partidului Popular European din Parlamentul European, iar Marian-Jean Marinescu a fost reales vicepreşedinte al acestui grup, informează un comunicat al grupului PPE.

Înainte de votul dat mezinei familiei Băsescu, europarlamentarul ungar Surjan Laszlo le-a cerut colegilor săi de grup să n-o accepte pe Elena Băsescu. El a transmis în urmă cu câteva zile o scrisoare către toţi membrii PPE, în care ridica unele probleme principiale în legătură cu acceptarea de noi membri în grupul PPE, pornind de la cazul Elenei Băsescu.

Ulterior, fiica cea mică a preşedintelui Traian Băsescu a acuzat-o pe consiliera premierului Emil Boc, Andreea Vaas că s-ar afla în spatele acestei campanii. Apropiată a lui Theodor Stolojan, Andreea Vaas a respins însă ferm aceste acuzaţii.

În prezent, în Partidul Popular European sunt 14 europarlamentari români: trei din partea UDMR şi 11 de la PDL. PPE-DE este cel mai numeros grup politic din Parlamentul European, având 264 membri din 26 de state membre UE.

EBA, cel mai mediatizat eurocandidat

Elena Băsescu a fost cel mai mediatizat eurocandidat în ultimele două săptămâni ale campaniei electorale, urmată de candidatul PDL Monica Macovei, se arată într-un raport dat publicităţii, ieri, de Agenţia de Monitorizare a Presei.

"Cea mai vizibilă figură a fost Elena Băsescu. Cred că pentru prima oară într-o campanie electorală din România vine un candidat cu un brend - EBA. Elena Băsescu a avut 50 de apariţii în ziarele monitorizate, ceea ce însemnaă 30% din numărul total de apariţii. Deşi EBA a avut două apariţii la televiziune, a fost cel mai menţionat candidat în dezbaterile din emisiunile electorale", a declarat Nicoleta Fotiade, realizatorul raportului AMP, citat de Mediafax.

Fotiade a mai spus că, potrivit raportului, al doilea eurocandidat vizibil în presă a fost Monica Macovei, care a înregistrat însă mai puţin de jumătate din numărul apariţiilor EBA, având doar 21 apariţii în presa scrisă.

Motivul? Reprezentantul AMP a menţionat că atât EBA cât şi Monica Macovei au fost "ţintele atacurilor din această campanie electorală", fostul ministru al justiţiei fiind ţinta atacurilor, spre exemplu, ale lui Adrian Severin (eurocandidat PSD), iar EBA, ţinta atacurilor preşedintelui PNL, Crin Antonescu, ca urmare a propunerii privind legalizarea drogurilor uşoare.

Becali, pe locul trei

Conform raportului AMP pe locul trei la apariţiile în presa scrisă, însumând 15, sunt latifundiarul George Becali, care a candidat la PE pe listele PRM, şi social-democratul Adrian Severin.

Pe locul patru s-a aflat candidatul PDL Traian Ungureanu, cu 7 apariţii, pe următoarele locuri fiind clasaţi, cu câte 5 apariţii, independentul Pavel Abraham, Cristian Preda şi Corneliu Vadim Tudor, iar pe ultimul loc s-a clasat candidatul PNL Norica Nicolai, care a avut doar 5 apariţii în cotidienele monitorizate.

Discursuri fără relevanţă

În plus, Asociaţia a menţionat că "discursurile eurocandidaţilor nu au avut neapărat o relevanţă pentru contextul european, ţinta acestora fiind seducţia electoralului mai degrabă, decât provocarea electoratului".

Potrivit acestora, temele europene nu au fost abordate ca subiecte principale, ci au fost menţionate pe scurt în dezbaterile electorale sau în discursuri. Principalele teme din campanie au fost organizarea alegerilor, suspiciunile şi măsurile de fraudare a alegerilor, atacul electoral, activitatea europarlamentarilor, profilul eurocandidaţilor şi comportamentul electoral.

Pentru studiul AMP au fost monitorizate cinci ziare centrale: Evenimentul Zilei, Cotidianul, Jurnalul Naţional, Gândul, România liberă şi emisiunile electorale a două posturi TV: TVR – Alegeri Europene: Tu decizi! şi Ediţie specială, respectiv Antena 3 – Ştirea Zilei, Sinteza Zilei, Zig-Zag.

Monitorizarea a fost realizată în perioada 25 mai – 5 iunie pentru presa scrisă şi 21 mai – 6 iunie pentru cea televizată.