Discuţiile desfăşurate timp de două zile la Bruxelles nu i-au convins pe britanici să accepte un control bugetar şi fiscal de la centru.

Toţi liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au mers la summitul de două zile de la Bruxelles, care s-a încheiat ieri, decişi să găsească o soluţie la problemele din zona euro. Ceea ce s-a şi întâmplat, după cum stă scris negru pe alb în declaraţia şefilor de state şi de guverne participanţi la discuţii. 26 de ţări, printre care şi România, din totalul de 27 şi-au dat acordul de principiu pentru modificarea Tratatului Uniunii Europene, care ar urma să prevadă, printre altele, o limită de deficit structural şi un supracontrol mult mai strict asupra finanţelor gestionate de fiecare guvern în parte.

Pierdere de suveranitate?

Opoziţia Marii Britanii faţă de noul proiect de tratat european, în ideea de a proteja centrul financiar londonez de imixtiunea Bruxelles-ului, a izolat complet ţara. Premierul britanic, David Cameron, este singurul care a refuzat să accepte noile condiţii. Deşi a admis că refuzul său "reprezintă o schimbare în relaţiile noastre cu Europa", Cameron a precizat că "nucleul relaţiei noastre - piaţa unică, comerţul, investiţiile, creşterea, locurile de muncă - rămâne identic".

Cea mai mare reticenţă din partea statelor membre vine din frica de a nu-şi vedea ştirbită suveranitatea în condiţiile unei uniuni fiscale şi unui control bugetar strict din partea Comisiei Europene.

Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, un acord pentru guvernanţa fiscală va trebui ratificat de statele care vor să adopte noile reguli ale UE până în luna martie.

Ce va cuprinde acest acord bugetar? În primul rând, noi paşi către o "uniune a stabilităţii fiscale", cu o guvernanţă consolidată pentru a stimula disciplina bugetară, o integrare mai profundă în piaţa internă, competitivitate sporită şi coeziune socială. Bugetele statelor membre vor fi controlate de la Bruxelles.

În plus, fiecare stat din zona euro se angajează să adopte o "regulă de aur" ce presupune introducerea în constituţie a unei prevederi potrivit căreia bugetele generale ale administraţiilor publice trebuie să fie pe plus sau, în cel mai rău caz, pe zero. Iar sancţiunile se vor aplica din oficiu pentru statele cu deficit bugetar mai mare de 3% din PIB, prevăzut de Pactul de Creştere şi Stabilitate. Aceste sancţiuni, propuse de Comisie, vor fi "automate cu excepţia cazului în care o majoritate ca li ficată din statele membre ale zonei euro se opun". <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/mVlA_OKKvAA" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Agenţiile de rating pândesc după colţ

Zilele trecute, agenţiile de rating au pus sub supraveghere calificativul Uniunii Europene, în aşteptarea rezultatului summitului de criză. Mai mult, ieri, agenţia Moody's a redus ratingul a trei mari bănci franceze, printre care şi Societe Generale, prezentă în România prin BRD. Astfel, dacă deciziile luate la Bruxelles vor fi considerate credibile de Standard & Poor's, UE va scăpa cu ratingul neatins. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/WcPN3CKcAn4" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

IZOLARE

Ungurii "înţeleşi greşit" s-au distanţat de britanici

Dan Stancu

Ungaria a fost "înţeleasă complet greşit" în privinţa poziţiei sale faţă de acordul fiscal interguvernamental, a ţinut să precizeze, ieri, ministrul afacerilor europene de la Budapesta, Eniko Gyori, citat de publicaţia electronică "EUObserver". Asta după ce presa internaţională a scris că, alături de Marea Britanie, Ungaria respinge documentul.

"Este o diferenţă fundamentală între guvernul ungar şi cel britanic. Premierul nostru a avut mandat din partea parlamentului să accepte amendarea tratatului (Tratatul de la Lisabona, n.r.), dar asta este cu totul altceva. Suntem pentru reguli mai stricte, pentru ca problemele cu care se confruntă pieţele financiare să dispară", a adăugat Gyori.

Ministrul afacerilor europene a subliniat însă că sancţiunile pentru deficitul bugetar excesiv trebuie să vizeze doar statele din zona euro.

Ce a spus Viktor Orban

Refuzul Ungariei de a se alătura statelor din zona euro în demersul lor de a înăspri disciplina fiscală este "o problemă de suveranitate naţională", declarase premierul ungar, Viktor Orban, potrivit jurnaliştilor germani de la DPA. "Mandatul meu nu îmi permite să renunţ la o parte din suveranitatea Ungariei, aşa încât parlamentul ungar trebuie să decidă în această privinţă. E vorba de reguli stricte, pierderea dreptului de veto pentru cei care semnează acordul şi aşa mai departe", a explicat Orban.

În cele din urmă, situaţia s-a clarificat: Ungaria nu respinge acordul interguvernamental, dar, la fel ca Suedia şi Cehia, aşteaptă ca parlamentul să se pronunţe asupra înţelegerii încheiate la Bruxelles, transmite BBC. POZIŢIE. Orban l-a lăsat singur pe omologul său britanic, David Cameron FOTO: REUTERS