protest BEC / sursa foto: captura video
Din cuprinsul articolului
Biroul Electoral Central (BEC) a publicat, duminică seara, motivarea deciziei de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale. Astfel, respingerea nu s-a făcut pe baza lipsei semnăturii lui Georgescu pe un document, ci a fost motivată de chestiuni de fond.
Pe ce s-a bazat decizia BEC de respingere a candidaturii lui Georgescu
Potrivit documentului, BEC a ţinut cont de aspectele fundamentale „deja tranşate” de Curtea Constituțională. Printre acestea, important a fost acela că persoanele care candidează la Preşedinţie trebuie „să respecte Constituţia şi să apere democraţia”.
„Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de curte.
De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia”, se arată în decizia Biroului Electoral Central.
Georgescu nu întrunește condițiile de legalitate
Judecătorii BEC au decis despre candidatura lui Călin Georgescu că nu întruneşte condiţiile de legalitate pentru că „prin nerespectarea regulilor procedurii electorale”, Călin Georgescu „a încălcat însăşi obligaţia (...) de a apăra democraţia”, întemeiată pe alegeri „corecte, integre şi imparţiale”.
BEC a mai arătat că decizia CCR din 6 decembrie 2024, prin care a fost anulat procesul electoral pentru alegerea preşedintelui României, dispunându-se reluarea în integralitate, statuează clar „modul în care candidatul (...) a înţeles să se raporteze la condiţiile care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de preşedinte al României”.
„De altfel, anulând procesul electoral în curs şi dispunând reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea de candidaturi) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale (...), Curtea Constituţională a tranşat implicit şi general obligatoriu şi cu privire la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturi depuse de către candidatul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeaşi persoană îndeplineşte condiţiile pentru a accede la funcţia de preşedinte al României”, se precizează decizia BEC.
Decizia BEC poate fi contestată la CCR
Astfel, întrucât CCE a decis deja cu privire la aceste aspecte, îndeplinirea celorlalte condiţii de înregistrare a candidaturii lui Călin Georgescu devin irelevante.
Decizia BEC nu este însă definitivă, ci poate fi contestată la Curtea Constituțională în termen de 24 de ore.
BEC a respins, totodată, şi alte două candidaturi, ale candidaților independenți Maria Marcu şi Ion Popa, și a admis înregistrarea candidaturii lui Nicuşor Dan.
Reamintim că, după anunțarea deciziei BEC, susținătorii lui Călin Georgescu, adunați în fața sediului BEC încă de la amiază, au devenit extrem de violenți.
