Richard Gere, Kevin Costner, Benicio del Toro, Clive Owen, Guillaume Canet, Rooney Mara, Geraldine Chaplin, Lily Collins, Simon Merrells, Claudia Traisac, Josh Hutcherson, Sam Claflin. Iată numai câteva dintre numele vedetelor prezente la cea de-a noua ediţie a Festivalului Internaţional de Film ce se desfăşoară zilele acestea la Roma.
Diversitatea peliculelor şi a genurilor cinematografice, calitatea operelor selecţionate, demnă de reputaţia directorului său artistic, Marco Muller, au atras un public destul de numeros. O primire entuziastă, manifestată prin îndelungile aplauze la scenă deschisă, sunt doar câteva aspecte care ne fac să anticipăm succesul acestei ediţii a festivalului precum şi intrarea sa în rândul evenimentelor internaţionale de gen. Aceasta în pofida unor temeri că filmele italiene ar fi prea numeroase, prezenţa destul de scăzută a presei internaţionale sau a unor detalii precum preţurile exagerate ad-hoc în cafenelele instalate de-a lungul Auditorium-ului Parco della Musica, complex ce găzduieşte festivalul.
Interesantă din punctul de vedere al istoriei medicinei, dar dezamăgitoare din punctul de vedere al clasicei estetici soderberghiene este Knick, ultima creaţie de televiziune a regizorului american. O dramă medicală ce prezintă povestea unui genial chirurg, interpretat de Clive Owen, dar cu fragilităţile inerente naturii umane (în acest caz la nivel moral), ultrarasist şi dependent de cocaină. Reuşita peliculă Trash a regizorului britanic Stephen Daldry, film ce are drept cadru las favelas din Rio de Janeiro, splendide documentarele Sarea Pământului, inspirată colaborare dintre Wim Wenders şi unul dintre cei mai importanţi fotografi contemporani, Sebastiao Salgado; Jia Zhangke, un băiat din Fenyang de Walter Salles, dedicat regizorului chinez omonim; Roma Termini în regia italianului Bartolomeo Pampaloni. Termini, gara principala a Romei, prezintă astfel partea obscură o unei Cetăţi Eterne ce a inspirat regizori de talia unui Rosselini, Fellini, De Sica, Pasolini sau, recent, a câştigătorului Premiului Oscar din 2014, Paolo Sorrentino (cu filmul La grande bellezza). Astfel, La Stazione Termini se metamorfozează odată cu căderea serii într-un hotel improvizat pentru numeroşi imigranţi sau autohtoni fără adăpost şi inevitabil, într-un cuib al promiscuităţii şi delincvenţei.
O reflecţie asupra realităţii vieţii unor persoane aflate la periferia societăţii, invizibile pentru mulţi din semenii lor prezintă şi filmul lui Oren Moverman, Time Out of Mind. Un Richard Gere, sex-symbol al anilor 80-90 în rolul dramatic al unui cerşetor în derivă pe străzile New York-ului; o atmosferă de disperare lăuntrică ce trimite la sfâşietoarea şi magnifica peliculă a lui Vittorio de Sica, Umberto D.
Paleta diversificată a creaţiilor proiectate în cadrul festivalului de la Roma dă expresie deci unei imagini faimoase a lui Robert Bresson, aceea de cinema, stare interioară sau, mai mult, ancoră de salvare, ca oglindă a memoriei sau ca artă ce dă voce celor ce nu au vizibilitate, a persoanelor vulnerabile, a nedeţinătorilor de putere (în expresia cineastului chinez Jia Zhangke ); pe scurt, un cinema al condiţiei umane profunde şi, deci, transnaţional (chiar dacă se vrea încă loial, specific diverselor culturi; un cinema neglobalizat).
Walter Salles - premiul Marc Aureliu pentru întreaga carieră
Unul din momentele-cheie ale sărbătorii capitoline a celei de-a şaptea arte a fost decernarea Premiului Marc Aureliu pentru întreaga carieră cunoscutului regizor brazilian Walter Salles. Câștigător al Ursului de aur la Berlin şi Golden Globe pentru filmul Central do Brasil și cunoscut marelui public grație peliculei Jurnalul de motocicletă, adaptare după cel al lui Che Guevara, Walter Salles a prezentat luni ultimul său documentar biografic și filmografic, Jia Zhangke, un băiat din Fenyang. Prezentată în Cetatea Eterna în premieră mondială și dedicată marelui cineast chinez, în opinia lui Salles cel mai important regizor contemporan, pelicula trasează viata și sursele de inspirație ale unor filme precum Plaform, Still Life şi Unknwon pleasures, fresce ale Chinei actuale. Intrate imediat de la apariție în oprobriul cenzurii guvernului țarii asiatice, peliculele lui Jia Zhangke prezintă un portret nefardat al Chinei contemporane, marcate de consecințele catastrofale ale revoluției culturale din 1949, portret-parabolă a tuturor regimurilor comuniste totalitare în care libertatea de expresie este inexistentă.
Recomandările noastre
