Dezbinarea romanilor

Dezbinarea romanilor

Prima organizatie a romanilor din Grecia mai are doar opt membri, dar a aparut o asociatie noua, dintr-un ansamblu de dansuri populare.

Reticenta grecilor fata de imigranti a facut sa se ridice ziduri intre romanii stabiliti in Elada. Tematori ca nu vor fi acceptati de societatea elena, multi dintre ai nostri au rupt relatiile cu fratii de neam, ca sa se poata "topi" mai usor in masa de greci.

Fiecare asociatie de romani da din coate sa iasa in fata celorlalte si toate functioneaza dupa chipul si asemanarea membrilor lor - cu orgolii, invidii, reprosuri si multa nepasare. Asta a inaltat si mai mult zidurile, dezamagind comunitatea noastra din Grecia, care numara peste 100.000 de persoane.

In aceasta atmosfera, ansamblul de muzica si dansuri populare romanesti "Armonia", infiintat de Manuela Marinescu in Atena, a fost ca o cana cu apa intinsa unui ratacit in desert. Abia dupa doi ani si la insistentele membrilor formatiei, "Armonia" s-a transformat in Asociatia Culturala Romano-Elena.

Niciun candidat la conducerea primei asociatii Mare parte dintre romanii stabiliti in Grecia in ultimii zece ani au invatat "mersul pe burta", nu ca s-ar fi dus in tara straina cu capul plecat, ci pentru ca, inaintea lor, faptele multor imigranti din Elada au legat bolovani de gatul celor veniti de pe alte meridiane in "leaganul civilizatiei" din sudul Peninsulei Balcanice.

Prima organizatie a comunitatii noastre din Grecia a fost Asociatia Ortodoxa Misionara a Romanilor si Filoromanilor din Atena, infiintata in 1992 sub patronajul "Sfantul Stefan cel Mare".

Multi romani o descriu acum, ironic, drept  "un sobor de preoti" si spun ca nu se ocupa de problemele lor. Ca urmare, din cei 520 de membri pe care-i are inscrisi "pe hartie", doar 8 mai sunt activi. "Mi-e si rusine sa spun cati membri

si-au platit anul trecut cotizatia, care este cat un pachet de tigari, adica 3 euro", regreta vicepresedintele asociatiei, Teodor Ciornea. Asociatia este acum "aproape de desfiintare", se arata dezamagit Ciornea, "vrem sa organizam alegeri, dar nu se inscrie nimeni, iar discutiile pe tema asta dureaza la infinit".

"Lipsa gradinarului" si "buruiana dispretului" Sunt si alte organizatii ale comunitatii sau mixte, de prietenie romano-elena in Atena, Larissa, in insula Creta. Toate sufera din lipsa de fonduri, iar Carmen Stanciu, presedintele asociatiei din Larissa, este si ea dezamagita ca romanii nu sunt uniti.

Intr-un editorial din saptamanalul "Curierul Atenei", redactorul-sef Monica Chihaia exprima clar starea comunitatii: "Au existat candva niste oameni (...) cu dorinta de a fi, pur si simplu, aproape unul de celalalt. Nu lucrau pe proiecte, nu asteptau finantari, gandeau ca e de datoria lor sa nu uite de unde au plecat (...).

Fundatia a cedat prea usor fariseismului si nepasarii. (...) Pe terenul secat de lipsa gradinarului a incoltit buruiana dispretului pentru orice forma de asociere, de lucru, de initiativa comuna".

Pe acordurile acestei muzici triste si-a facut intrarea in viata romanilor din Atena ansamblul "Armonia", in pasi de dans popular romanesc. Era in 2004, inainte de Jocurile Olimpice, iar romanca Manuela Marinescu (54 de ani) s-a gandit ca o echipa de dansatori ar fi foarte buna pentru a promova imaginea Romaniei in fata intregii lumi.

Librarie romaneasca si dansuri populare Venita in Grecia prin casatorie, acum 29 de ani, Manuela a gasit pe taramul elen, spune ea, doar vreo 10.000 de romani. Numarul lor a crescut mult dupa ‘89, asa incat visul ei de a deschide in Atena o librarie de carte romaneasca incepea sa capete sens, iar in 1996 a capatat si forma, si nume - "Mihai Eminescu". Nu se vand nici 10 carti pe zi, marturiseste romanca.

"Nici din revista lunara "Magazin romanesc" nu scot bani. Pentru asta am alte afaceri. Terminasem ASE in Bucuresti, in Grecia am facut studii de marketing si management si am inceput sa lucrez cu sotul meu, care detine una dintre cele mai mari tipografii de aici, avem si activitate de import-export de hartie, cerneluri, placi de aluminiu si altele", rezuma Manuela sursele de finantare a ansamblului "Armonia". Caci din banii ei a pus pe picioare echipa de dansatori - niciunul profesionist, dar toti dornici sa invete. Si au invatat.

"Le era rusine sa spuna ca sunt romani" Vazand lipsa de unitate a romanilor din Atena, Manuela a urmarit si sa le schimbe mentalitatea: "Nu erau obisnuiti sa lucreze in echipa si le era rusine sa spuna ca sunt romani. Le-am spus ca, daca formeaza un grup, pot iesi din anonimat si-si pot asuma mai usor originea".

In primavara lui 2006, ansamblul de dansuri a capatat forma juridica, devenind Asociatia Culturala Romano-Elena "Armonia", si au inceput romanii, mai intai timid, sa vina la sediul asociatiei pentru a cere ajutor sau, poate, doar un sfat. Manuela Marinescu macar ii asculta. Zice ca n-a inchis usa nimanui.

Manuela se ocupa si de protocol si diplomatie, este in bune relatii cu Ambasada Romaniei la Atena, cu consulatul de la Salonic si mentine legaturile cu diferiti oameni de afaceri care i-au ajutat ori i-ar putea ajuta pe romani.

Acum are un plan nou de promovare a tarii noastre, prin arta fotografica, pictura si sculptura. In aproape 30 de ani traiti in Grecia, Manuela Marinescu a observat ca pentru a fi un roman realizat in Grecia e suficient sa ai "jobul pe care si ti l-ai dorit".

SALONIC

Dispute pe tema asociatiei

In Salonic, al doilea oras important al Greciei, romanii nu au reusit sa se reuneasca intr-o asociatie. Abia anul trecut, odata cu venirea noului consul, Dumitru Hrituleac, si a sotiei acestuia, au inceput sa inmugureasca sperantele.

Dar si asa sunt discutii. Unii, mai aprigi, vor ca in asociatie sa fie numai si numai romani, altii cred ca ar trebui sa fie o asociatie de prietenie romano-elena, pentru ca sunt greci care i-au ajutat si-i sustin adesea pe romani in diverse actiuni.

Nu reusesc sa imblanzeasca spiritele nici slujbele in limba romana, tinute periodic intr-o biserica din Salonic, nici criticile publicate in ziarele romanesti din Grecia.

BILATERAL Relatiile Romaniei cu Grecia - noi muncim la ei, ei investesc la noi Legaturile ultimelor doua decenii dintre greci si romani se pot rezuma intr-o singura fraza: ai nostri pleaca in Grecia ca sa munceasca, iar elenii vin in Romania pentru a investi.

L-am intalnit pe ambasadorul nostru la Atena, George Ciamba, cu ocazia unei reuniuni economice, pe teme de comert si investitii, care a avut loc in capitala Greciei. Am aflat ca aceasta tara este pe locul 9 in topul investitorilor din Romania.

"Statistica noastra arata ca Grecia a facut in Romania investitii de o jumatate de miliard de euro. Ei spun insa ca este vorba despre 2,5 miliarde de euro... Probabil ca se refera si la investitiile indirecte, facute prin alte tari, ca Olanda, Cipru, Luxemburg", ridica din sprancene ambasadorul.

In schimb, Romania nu a deschis nicio afacere in Elada, cel putin el nu stie despre asa ceva, si nici Mircea Toader, directorul Directiei pentru Afaceri Europene din Ministerul romanesc al Economiei si Comertului, prezent la reuniunea de la Atena.

In schimb, ai nostri sunt o forta de munca destul de cautata in Grecia si nu prea dau bataie de cap ambasadorului decat daca este vorba despre acte necesare, de repatriere ori de abuzuri ale patronilor. "Sunt cazuri in care romanilor li se spune ca, prin contract, vor primi o anume suma, iar cand ajung aici, in Grecia, nu li se mai ofera ce li s-a promis", explica ambasadorul.

Mircea Toader spune ca Romania nu are niciun control asupra romanilor care investesc in Grecia ori in alta parte, insa stie in ce constau relatiile comerciale dintre cele doua tari: "Noi exportam in Grecia masini, utilaje, produse de metalurgie, textile, produse agroalimentare, si importam din Elada mai ales produse alimentare - masline, lactate, peste, fructe de mare".

Brandurile romanesti cat de cat cunoscute in Grecia sunt apa minerala Dorna - "poate si pentru ca a fost, initial, investitie greceasca", admite Toader - si Dacia.

Un ziarist in domeniul economic de la saptamanalul "Athens News", Dimitris Yannopoulos, spune ca cele mai rentabile investitii in Grecia, in viitorul apropiat, ar fi in telecomunicatii si servicii de telefonie, in turism si in domeniul energetic.

Ne puteți urmări și pe Google News