Specialiştii în taxe spun că proasta gestionare a datelor şi conţinutul încâlcit al declaraţiei unice ar putea genera mari probleme companiilor.

Declaraţia unică este privită cu scepticism de specialiştii în taxe, care se îndoiesc de capacitatea Agenţiei de Administrare Fiscală (ANAF) de a gestiona datele, scrie revista "Capital". În plus, conţinutul încâlcit al acesteia ar putea pune mari probleme firmelor.

Considerată în principiu o măsură bună pentru firme şi contabili, datorită simplificării procedurilor de declarare a taxelor şi contribuţiilor, declaraţia unică este întâmpinată cu multă neîncredere.

"Depunerea unei declaraţii unice în acest moment pare de domeniul fantasticului, având în vedere echipamentele informatice învechite pe care operează personalul din instituţiile publice, precum şi procesul birocratic din aceste instituţii", este de părere Sorin Istrate, managing partner Contexpert Consulting. Formulare stufoase şi obositoare

Prima declaraţie unică va avea ca termen 25 februarie 2011 şi va cuprinde impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurări sociale pe luna ianuarie 2011. Deşi termenul este destul de apropiat, detaliile noului sistem nu au fost încă puse la punct. Fiscul a întocmit deocamdată un model provizoriu de declaraţie, pe care l-a lansat în dezbatere publică.

"Această declaraţie are 14 pagini, iar conţinutul este foarte încâlcit chiar şi pentru mine. Dar nenumăratele trimiteri la alte legi, de tipul: completaţi conform art. X alin y din legea z sunt foarte obositoare chiar şi pentru cineva foarte bine pregătit în domeniu", explică Luminiţa Ristea, managing partner Nexia.

Nu doar cadrul legal se află în suspensie, ci şi funcţionarea propriu-zisă a sistemelor informatice. Deşi s-a dorit ca declaraţia uncă să fie depusă doar electronic, firmele vor putea face acest lucru şi în varianta tradiţională, la ghişeu.

Autorităţi prea optimiste

Experţii în taxe susţin că termenul lansat de autorităţi, respectiv 25 februarie 2011, este unul optimist, având în vedere modul în care se derulează procesul. De exemplu, portalul pe care ar trebui depusă declaraţia este încă în fază de construcţie, iar proiectul de ordin referitor la conţinutul declaraţiei de abia a fost pus în dezbatere publică, precizează Sorin Istrate.

În plus, spune el, timpul scurt lăsat la dispoziţia firmelor creează şi o problemă de costuri. Companiile cu mulţi angajaţi vor trebui să aloce resurse umane şi financiare pentru updatarea sistemelor informatice.

Specialiştii în fiscalitate se tem şi că vor apărea obstacole din cauza comunicării defectuoase dintre instituţiile publice, în contextul în care fiecare tip de contribuţie este administrat de altă instituţie, iar bazele de date comune lipsesc. De exemplu, nici casele de pensii, nici cele de sănătate nu au o bază de date comună cu asiguraţii din ţară. De aceea, în prezent, companiile sunt nevoite să depună declaraţii la fiecare casă de sănătate la care sunt înregistraţi salariaţii.

Declaraţia unică va putea fi depusă şi pe hârtie doar până la 1 iulie 2011, conform proiectului ANAF. Aceasta, în condiţiile în care există foarte multe firme, mai ales din comune sau din oraşele mici, care nu au acces la Internet.